{"id":21311,"date":"2014-08-26T07:32:57","date_gmt":"2014-08-26T07:32:57","guid":{"rendered":"http:\/\/demo.select-themes.com\/stockholm14\/?page_id=21311"},"modified":"2021-04-13T09:56:22","modified_gmt":"2021-04-13T09:56:22","slug":"home-slider","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/fspac.ubbcluj.ro\/digitalcluj\/ro\/","title":{"rendered":"Strategia de dezvoltare digital\u0103 a municipiului Cluj-Napoca"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\tDescarc\u0103 strategia \u00een format PDF aici<\/span>\n\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Cluj Napoca a cunoscut \u00een ultimii ani o transformare major\u0103, care a modificat chiar profilul strategic al ora\u0219ului. Cre\u0219terea importan\u021bei economiei bazate pe cunoa\u0219tere, dezvoltarea parteneriatelor permanente \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii, afirmarea puternic\u0103 a caracteristicii universitare \u0219i aten\u021bia acordate calit\u0103\u021bii vie\u021bii reprezint\u0103 c\u00e2teva elemente cheie \u00een aceast\u0103 schimbare de profunzime. \u00cen mod organic, ora\u0219ul trebuie s\u0103 integreze transformarea digital\u0103 \u00een dezvoltarea sa pe termen lung. Aceast\u0103 provocare trebuie tratat\u0103 proactiv, participativ, inteligent \u0219i flexibil, pentru c\u0103 vorbim despre un domeniu \u00een care rata de schimbare \u0219i inovare este prin defini\u021bie foarte rapid\u0103 \u0219i \u00een care doar cooperarea programatic\u0103 \u0219i substan\u021bial\u0103 \u00een interiorul comunit\u0103\u021bii poate aduce rezultate pozitive. Criza medical\u0103 actual\u0103 a demonstrat c\u0103 institu\u021biile publice care reu\u0219esc s\u0103 integreze tehnologia \u00een procesele strategice \u0219i opera\u021bionale sunt acelea care au mai mari \u0219anse s\u0103 se adapteze la \u0219oc, s\u0103 se transforme \u0219i s\u0103 fie reziliente. Dezvoltarea unei strategii coerente de transformare digital\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 ofere Clujului o surs\u0103 de avantaj competitiv major la nivel na\u021bional \u0219i interna\u021bional \u0219i s\u0103 se conecteze natural la factorii strategici cheie ai ora\u0219ului.<\/p>

\u00a0<\/p>

Acest document strategic este unul viu, care se va adapta \u0219i va cre\u0219te odat\u0103 cu schimb\u0103rile aduse de noile tehnologii \u00een societate.<\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

Aceste schimb\u0103ri sunt inevitabile, dar \u021bine de comunitatea clujean\u0103 s\u0103 aleag\u0103 modul \u00een care transform\u0103rile vor fi integrate \u00een planul mai larg de cre\u0219tere continu\u0103 a calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u00een Cluj-Napoca. De asemenea, strategia nu este a unei institu\u021bii sau a alteia, ci a \u00eentregii comunit\u0103\u021bi; sunt a\u0219tepta\u021bi s\u0103 se implice to\u021bi actorii relevan\u021bi, fie c\u0103 sunt companii private, universit\u0103\u021bi, organiza\u021bii neguvernamentale, institu\u021bii publice locale sau cet\u0103\u021beni. Aceast\u0103 strategie urm\u0103re\u0219te s\u0103 sprijine dezvoltarea elementelor care fac din Cluj-Napoca un ora\u0219 \u00een care cet\u0103\u021benilor le place s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u0219i o comunitate atractiv\u0103 pentru vizitatorii din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate, precum \u0219i un pol de atrac\u021bie pentru companii sau start-up-uri. Factorii strategici cheie pe care se bazeaz\u0103 dezvoltarea comunit\u0103\u021bii – universitate, participare \u0219i inova\u021bie – sunt \u0219i vor fi \u00een continuare influen\u021ba\u021bi de transformarea digital\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, strategia trebuie s\u0103 contribuie la construirea unei comunit\u0103\u021bi reziliente \u0219i sustenabile, care s\u0103 continue s\u0103 ofere clujenilor o calitate a vie\u021bii din ce \u00een ce mai bun\u0103 \u0219i s\u0103 poat\u0103 r\u0103spunde rapid la evenimente viitoare, fie ele \u0219i neprev\u0103zute.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t

Transformare digital\u0103<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Transformarea digital\u0103 poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca un proces continuu, care are obiective flexibile, ce se pot schimba, adapta, modifica sau elimina, \u00een func\u021bie de o mul\u021bime de al\u021bi factori (inova\u021bii tehnologice, dezvoltare economic\u0103, schimbare a priorit\u0103\u021bilor strategice, situa\u021bii de criz\u0103).<\/p>

\u00a0<\/p>

\u00cen cazul acestei strategii, cet\u0103\u021benii sunt recunoscu\u021bi ca elementul central \u00een jurul c\u0103ruia \u00eentreaga strategie va fi construit\u0103, at\u00e2t din postura lor de utilizatori ai serviciilor publice, c\u00e2t \u0219i de participan\u021bi interesa\u021bi de direc\u021bia de dezvoltare a comunit\u0103\u021bii.<\/span><\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

Tehnologia joac\u0103 deja \u0219i va juca \u00een continuare un rol din ce \u00een ce mai vizibil \u00een via\u021ba clujenilor, fiind o modalitate important\u0103 de cre\u0219tere a calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u00een ora\u0219. Tehnologia poate fi v\u0103zut\u0103 \u0219i ca un instrument asociat cu cre\u0219terea rezilien\u021bei institu\u021biilor publice \u0219i implicit a \u00eentregii comunit\u0103\u021bi. Atunci c\u00e2nd sunt confruntate cu diverse crize (medicale, economice, dezastre naturale), autorit\u0103\u021bile publice pot folosi tehnologia pentru a-\u0219i cre\u0219te capacitatea de adaptare \u0219i de transformare astfel \u00eenc\u00e2t nu doar s\u0103 fie capabile s\u0103 func\u021bioneze \u00een continuare dar s\u0103 \u0219i poat\u0103 oferi servicii de calitate \u0219i adaptate noilor condi\u021bii. Opera\u021bionalizarea acestei strategii va fi realizat\u0103 de c\u0103tre diferitele departamente din cadrul institu\u021biilor publice \u0219i de c\u0103tre managerii publici, \u00een cooperare cu al\u021bi actori relevan\u021bi. Accesul la date \u0219i la rapoarte va ajuta la luarea deciziilor corecte \u0219i la conceperea unor proiecte de politici publice coerente, iar reg\u00e2ndirea proceselor interne ale prim\u0103riei poate duce la cre\u0219terea eficien\u021bei \u0219i a eficacit\u0103\u021bii.<\/p>

\u00a0<\/p>

Din punct de vedere strategic transformarea digital\u0103 genereaz\u0103 o multitudine de beneficii at\u00e2t pentru ora\u0219 c\u00e2t \u0219i pentru institu\u021bii publice, cet\u0103\u021beni \u0219i stakeholderi.<\/span><\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

Acest demers strategic contribuie la tranzi\u021bia ora\u0219ului spre o societate \u0219i o economie digital\u0103 \u0219i la interconectarea actorilor relevan\u021bi \u00eentr-un ecosistem func\u021bional \u0219i inovativ. Digitalizarea propune noi forme de organizare, noi modele \u0219i tipuri de procese institu\u021bionale, noi mecanisme sociale, precum \u0219i un nou tip de valoare pentru societate. Strategia de transformare digital\u0103 va valorifica de asemenea \u0219i poten\u021bialul regional de inovare \u0219i digitalizare, \u00een acord cu strategia de conectare metropolitan\u0103 \u0219i regional\u0103 pe care Cluj-Napoca o va urm\u0103ri \u00een perioada urm\u0103toare. Transformarea digital\u0103 va avea un efect regenerator asupra societ\u0103\u021bii \u00een ansamblul ei, contribuind la dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor digitale, incluziune sporit\u0103 \u0219i cre\u0219terea calit\u0103\u021bii vie\u021bii.<\/p>

\u00a0<\/p>

La nivel institu\u021bional \u0219i organiza\u021bional, transformarea digital\u0103 poate genera multiple efecte pozitive.<\/strong><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

Alinierea institu\u021biilor \u0219i organiza\u021biilor la principiile economiei digitale presupune asigurarea unui cadru \u00een care datele \u0219i informa\u021biile reprezint\u0103 resursele pe baza c\u0103rora sunt redefinite structurile, procesele \u0219i mecanismele interne. Sistematizarea \u0219i standardizarea intern\u0103 pot duce la automatizarea unor fluxuri \u0219i procese, ceea ce poate \u00eensemna sc\u0103derea cantit\u0103\u021bii de munc\u0103 repetitiv\u0103 \u0219i folosirea mai eficient\u0103 a resursei umane pentru oferirea de servicii de calitate, mai sofisticate \u0219i care necesit\u0103 creativitate \u0219i ini\u021biativ\u0103. Din punct de vedere al impactului pe plan local pe care digitalizarea institu\u021bional\u0103 \u00eel poate genera \u00een comunitate, putem enumera: o nou\u0103 abordare centrat\u0103 pe nevoile cet\u0103\u021benilor sau companiilor, eficientizarea tuturor proceselor interne \u0219i externe, digitalizarea serviciilor publice, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea portofoliului de servicii, scurtarea semnificativ\u0103 a timpilor de r\u0103spuns, automatizarea proceselor repetitive, cre\u0219terea gradului de descentralizare \u0219i integrarea facil\u0103 \u0219i rapid\u0103 \u00een procesele institu\u021bionale ale actorilor externi. Din punct de vedere strategic, institu\u021biile care adopt\u0103 cu succes digitalizarea devin proactive \u0219i agile, dezvolt\u00e2ndu-\u0219i structuri flexibile, o cultur\u0103 organiza\u021bional\u0103 deschis\u0103, incluziv\u0103 \u0219i antreprenorial\u0103. Din perspectiv\u0103 ecosistemic\u0103, transformarea digital\u0103 creeaz\u0103 contextul unor abord\u0103ri \u0219i scenarii noi, \u00een care poten\u021bialul colaborativ, inteligen\u021ba, informa\u021biile \u0219i resursele digitale genereaz\u0103 noi tipuri de valoare pentru ora\u0219, cet\u0103\u021beni \u0219i stakeholderi. Noile modele institu\u021bionale de tip platform\u0103 sunt centrate pe cet\u0103\u021beni, date \u0219i un nou tip de valoare pentru societate \u0219i economie. Transformarea digital\u0103 aduce mai aproape actorii care fac parte din ecosistemul ora\u0219ului \u0219i presupune \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea unei viziuni \u0219i a unor valori comune. \u00cen noua paradigm\u0103 digital\u0103, valoarea pentru cet\u0103\u021beni \u0219i parteneri institu\u021bionali poate fi generat\u0103 prin mecanisme inovative, r\u0103spunz\u00e2nd diferit unor nevoi existente sau noi. Transformarea digital\u0103 aduce mai aproape actorii din comunitate \u0219i ofer\u0103 contextul inov\u0103rii deschise pentru produse \u0219i servicii publice. \u00cen acest nou context poate fi valorificat poten\u021bialul inovativ al companiilor \u0219i start-up-urilor furnizoare de tehnologii \u0219i inova\u021bii digitale.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t

Principii strategice<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Strategia<\/strong><\/span>\u00a0de transformare digital\u0103 are ca obiectiv principal cre\u0219terea calit\u0103\u021bii vie\u021bii cet\u0103\u021benilor \u0219i a prosperit\u0103\u021bii comunit\u0103\u021bii clujene;<\/p>

\u00a0<\/p>

Strategia<\/strong><\/span>\u00a0de transformare digital\u0103 e parte integrant\u0103 a unei viziuni mai largi asupra ora\u0219ului (bazat\u0103 pe calitatea vie\u021bii,\u00a0 inova\u021bie, universitate \u0219i participare). Acest proiect este g\u00e2ndit de la \u00eenceput ca parte a planului strategic de dezvoltare a ora\u0219ului \u0219i se conecteaz\u0103 cu celelalte documente sectoriale;<\/p>

\u00a0<\/p>

Strategia<\/strong><\/span>\u00a0este un instrument (enabler<\/i>), nu un scop \u00een sine;<\/p>

\u00a0<\/p>

Strategia<\/strong><\/span>\u00a0este capabil\u0103 s\u0103 integreze \u0219i sincronizeze energiile \u0219i proiectele \u00een acest domeniu din comunitate pe o platforma comunitara inteligenta;<\/p>

\u00a0<\/p>

Strategia<\/strong><\/span>\u00a0trebuie s\u0103 includ\u0103 un vehicul institu\u021bional care s\u0103 o promoveze permanent \u0219i s\u0103 fie asumat\u0103 de o structur\u0103 institu\u021bional\u0103 care s\u0103 asigure implementarea;<\/p>

\u00a0<\/p>

Strategia<\/strong><\/span>\u00a0se bazeaz\u0103 pe un proces continuu de consultare \u0219i comunicare cu comunitatea;\u00a0<\/p>

\u00a0<\/p>

Strategia<\/strong><\/span>\u00a0va avea la baz\u0103 securitatea cibernetica \u0219i protejarea datelor cet\u0103\u021benilor, astfel \u00eenc\u00e2t eforturile de digitalizare s\u0103 nu fie afectate de incidente de securitate \u0219i \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor cet\u0103\u021benilor cu privire la protec\u021bia datelor personale;<\/p>

\u00a0<\/p>

Strategia<\/strong><\/span>\u00a0va fi actualizat\u0103 permanent, printr-un mecanism func\u021bional \u0219i coerent;<\/p>

\u00a0<\/p>

Strategia<\/strong><\/span>\u00a0va conduce la dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor \u0219i capabilit\u0103\u021bilor institu\u021bionale, inclusiv a rezilien\u021bei \u00een sens de capacitate adaptativ\u0103 \u0219i transforma\u021bional\u0103, bazat\u0103 pe inova\u021bii \u0219i tehnologii digitale.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Strategia de transformare digital\u0103 trebuie sa fie realist\u0103 \u0219i flexibil\u0103<\/span><\/strong>, deschis\u0103 permanent unor actualiz\u0103ri necesare datorit\u0103 evolu\u021biilor rapide ale mediului strategic.<\/p>

\u00a0<\/p>

Este esen\u021bial ca ea s\u0103 faciliteze o abordare integrat\u0103<\/strong><\/span> a transform\u0103rii digitale \u00een comunitatea clujean\u0103, abordare corelat\u0103 cu obiectivele \u0219i direc\u021biile strategice principale \u0219i \u00eentr-o manier\u0103 sinergic\u0103 cu celelalte strategii \u0219i documente strategice.<\/p>

\u00a0<\/p>

Efortul de transformare digital\u0103 trebuie conectat \u00een mod programatic<\/span><\/strong> cu factorii strategici cheie ai ora\u0219ului:<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Inovarea <\/strong>\u00een zone cheie precum economia bazat\u0103 pe cunoa\u0219tere (EBC) de tip ICC (Inovativ, Creativ, Competitiv); administra\u021bia public\u0103 local\u0103; educa\u021bia; s\u0103n\u0103tatea public\u0103; antreprenoriatul; protec\u021bia mediului; cultura \u0219i industriile creative; mobilitatea.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Universit\u0103\u021bile<\/strong>, ca hub-uri de cercetare\/dezvoltare <\/span>(R&D) \u0219i transfer tehnologic, furnizori de resurs\u0103 uman\u0103 specializat\u0103 \u0219i de servicii educa\u021bionale dedicate \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii competen\u021belor digitale ale grupurilor din comunitate, precum \u0219i de capacit\u0103\u021bi de analiz\u0103, sintez\u0103 \u0219i formulare de strategii, factori de stimulare a antreprenoriatului, element central \u00een s\u0103n\u0103tatea public\u0103 \u0219i rezilien\u021ba comunitar\u0103, cu contribu\u021bii semnificative \u00een proiecte din domeniul mobilit\u0103\u021bii, protec\u021biei mediului, etc.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Participarea<\/strong>: Strategia de transformare digital\u0103 trebuie s\u0103 faciliteze un efort integrat \u0219i organic al principalilor actori (cet\u0103\u021benii, administra\u021bia public\u0103 local\u0103, mediul de business, universit\u0103\u021bile, mediul asociativ) at\u00e2t la nivelul cre\u0219terii calit\u0103\u021bii serviciilor publice \u0219i private c\u00e2t \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te continuarea transparentiz\u0103rii \u0219i democratiz\u0103rii guvern\u0103rii locale. Un alt obiectiv este generarea unui ecosistem inovativ \u00een jurul administra\u021biei locale prin implicarea celor mai relevan\u021bi actori pe baza unei platforme comunitare inteligente. Foarte importante pentru acest proces vor fi Huburile de Inovare Digital\u0103, care desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi \u0219i proiecte relevante la Cluj-Napoca (Digital Innovation Hubs).<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t

Priorit\u0103\u021bi strategice<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

\u2192 <\/span>Centrarea pe cet\u0103\u021bean <\/span><\/strong>(citizen centric)<\/span> – punctul de plecare este nevoia cet\u0103\u021beanului, nu nevoia institu\u021biei;<\/span><\/strong><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong> Crearea unui mediu economic favorabil pentru companiile private \u0219i sus\u021binerea dezvolt\u0103rii start-up-urilor;<\/span><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong><\/span> Stimularea dezvolt\u0103rii pe termen mediu \u0219i lung a unui Cadru de reglementare (acesta poate con\u021bine HCL-uri, legi na\u021bionale, HG-uri, ordine de ministru, etc.) care poate crea contextul legal necesar dezvolt\u0103rii digitale (Cluj Digital Law Package);<\/span><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong> <\/span>Implicarea actorilor relevan\u021bi \u00een domeniul ITC, (cet\u0103\u021beni, companii, autorit\u0103\u021bi locale \u0219i centrale, institu\u021bii educa\u021bionale, clustere, hub-uri de inovare digital\u0103, ONG-uri);<\/span><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong> <\/span>Recunoa\u0219terea rolului esen\u021bial al educa\u021biei, \u00een general, \u0219i al educa\u021biei digitale, \u00een special, at\u00e2t pentru func\u021bionari, c\u00e2t \u0219i pentru cet\u0103\u021beni;<\/span><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong> <\/span>Prioritizarea inov\u0103rii \u00een toate domeniile \u0219i \u00een toate formele (tehnologic\u0103, social\u0103, de proces, etc.), mai ales a inov\u0103rii care duce la sau faciliteaz\u0103 crearea de servicii digitale;<\/span><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong> <\/span>Interoperabilitate, integrarea serviciilor \u0219i deschiderea seturilor <\/span>de date \u0219i a codului surs\u0103 al aplica\u021biilor;<\/span><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong> <\/span>Accent pe securitatea cibernetic\u0103 \u0219i pe protejarea datelor personale ale cet\u0103\u021benilor;<\/span><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong> <\/span>\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea sau optimizarea comunic\u0103rii, a schimbului de informa\u021bii \u0219i co-particip\u0103rii \u00eentre departamente, institu\u021bii \u0219i \u00eentre cet\u0103\u021beni \u0219i institu\u021bii;<\/span><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong> <\/span>Conectarea face diferen\u021ba \u2013 ready to connect by default. De la \u00eenceput proiectele sau aplica\u021biile trebuie s\u0103 fie preg\u0103tite de interconectare; investi\u021biile \u00een tehnologie trebuie s\u0103 ofere capacit\u0103\u021bi sporite de m\u0103surare \u0219i analiz\u0103 \u0219i s\u0103 ofere un suport \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit pentru luarea deciziilor; s\u0103 fie urm\u0103rit\u0103 minimizarea riscului de captivitate fa\u021b\u0103 de furnizor, tehnologie sau infrastructur\u0103, accesul nerestric\u021bionat la datele generate \u0219i stocate de aplica\u021bii, includerea explicit\u0103 a unui proces de transfer tehnologic de la furnizor \u00eenspre beneficiar, folosirea pe c\u00e2t posibil a codului open source;<\/span><\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

\u2192<\/strong><\/span> Strategia trebuie s\u0103 fie flexibil\u0103, u\u0219or de adaptat; tehnologia e un mijloc, subordonat nevoilor utilizatorilor \u0219i politicilor urbane.<\/span><\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t

Context strategic<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t

Strategia UE privind procesul de digitalizare (sintez\u0103)\n<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t

Uniunea European\u0103 recunoa\u0219te importan\u021ba din ce \u00een ce mai mare a transform\u0103rii digitale a societ\u0103\u021bii. Pu\u021bine vor fi sectoarele care nu vor fi influen\u021bate substan\u021bial de dezvoltarea accelerat\u0103 a instrumentelor \u0219i tehnologiilor digitale.<\/p>


\u00cen aceast\u0103 direc\u021bie, UE propune o serie de ac\u021biuni \u0219i programe care s\u0103 creasc\u0103 gradul de digitalizare \u0219i s\u0103 ajute \u021b\u0103rile europene s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze un rol important la nivel global \u00een aceast\u0103 curs\u0103 pentru utilizarea tehnologiilor viitorului.<\/p>


Cele mai importante astfel de programe sunt:<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
  1. Programul Digital Europe\/Europa digital\u0103<\/strong><\/span> este parte a urm\u0103torului buget pe termen lung al UE – cadrul financiar multianual. Comisia European\u0103 a propus prin Europa Digital\u0103 (Digital Europe) un program concentrat pe construirea \u0219i dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor digitale strategice ale UE \u0219i pe facilitarea utiliz\u0103rii pe scar\u0103 larg\u0103 a tehnologiilor digitale, care s\u0103 fie folosit de cet\u0103\u021benii \u0219i mediul de afaceri Cu un buget global planificat de 8,2 miliarde de euro, acesta va modela \u0219i sprijini transformarea digital\u0103 a societ\u0103\u021bii \u0219i economiei europene. Programul va asigura utilizarea larg\u0103 a tehnologiilor digitale \u00een \u00eentreaga economie \u0219i societate. Scopul s\u0103u este \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea competitivit\u0103\u021bii Europei \u00een economia digital\u0103 global\u0103 \u0219i cre\u0219terea autonomiei tehnologice. Programul va stimula investi\u021biile \u00een:<\/li><\/ol>
    \u00a0<\/div>

    Supercomputing (2.4 mld. EURO)<\/strong><\/span><\/p>

    \u00a0<\/p>

    • Construirea, dezvoltarea \u0219i consolidarea resurselor de supercomputing \u0219i a capacit\u0103\u021bilor de prelucrare a datelor.<\/li><\/ul>
      • Cre\u0219terea accesibilit\u0103\u021bii \u0219i extinderea utiliz\u0103rii supercomputerelor \u00een zone de interes public precum s\u0103n\u0103tate, mediu, securitate, industrie, antreprenoriat (mai ales firme mici \u0219i mijlocii).<\/li><\/ul>
        \u00a0<\/div>

        Inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 (AI) (2.2 mld. EURO)<\/strong><\/span><\/p>

        \u00a0<\/strong><\/span><\/p>

        • Investi\u021bii \u0219i programe de dezvoltare pentru utilizarea IA de c\u0103tre sectorul privat \u0219i administra\u021bia public\u0103.<\/li><\/ul>
          • Construirea unui spa\u021biu european de date care s\u0103 faciliteze stocarea \u0219i accesul \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 la seturile de date mari (big data) \u0219i dezvoltarea infrastructurii cloud.<\/li><\/ul>
            • Consolidarea \u0219i sus\u021binerea infrastructurii care utilizeaz\u0103, testeaz\u0103 \u0219i experimenteaz\u0103 \u00een domeniul IA, \u00eencurajarea cooper\u0103rii \u00eentre state \u00een acest domeniu.<\/li><\/ul>
              \u00a0<\/div>

              Securitate cibernetic\u0103 (1.8 mld. EURO)<\/strong><\/span><\/p>

              \u00a0<\/strong><\/span><\/p>

              • Coordonare mai bun\u0103 \u00eentre statele membre privind infrastructura \u0219i instrumentele existente.<\/li><\/ul>
                • Cre\u0219terea securit\u0103\u021bii prin dezvoltarea unei infrastructuri securizate de comunicare – Quantum Communication Infrastructure.<\/li><\/ul>
                  • Utilizarea unor instrumente \u0219i proceduri de securitate comune la nivelul economiei europene.<\/li><\/ul>
                    \u00a0<\/div>

                    Abilit\u0103\u021bi digitale avansate (600 mil. EURO)<\/strong><\/span><\/p>

                    \u00a0<\/strong><\/span><\/p>

                    • Proiectarea \u0219i livrarea de programe \u0219i stagii de specializare pentru viitorii exper\u021bi \u00een domenii de cheie precum analiz\u0103 de big data, IA, securitatea cibernetic\u0103, quantum computing.<\/li><\/ul>
                      • Programe de specializare pentru for\u021ba de munc\u0103 existent\u0103 \u00een corela\u021bie cu dinamica pie\u021bei.<\/li><\/ul>
                        \u00a0<\/div>

                        Utilizarea pe scar\u0103 larg\u0103 a instrumentelor digitale (1.2 mld.)<\/strong><\/span><\/p>

                        \u00a0<\/strong><\/span><\/p>

                        • Sprijinirea livr\u0103rii \u0219i adopt\u0103rii de produse digitale \u00een domenii de interes public<\/li><\/ul>

                          – s\u0103n\u0103tate public\u0103, mediu (Green Deal), comunit\u0103\u021bi inteligente, sectorul cultural, IMM.<\/p>

                          • Dezvoltarea \u0219i \u00eent\u0103rirea re\u021belei European Digital Innovation Hub (c\u00e2te un hub \u00een fiecare regiune EU).<\/li><\/ul>
                            • Adoptarea de tehnologii digitale de c\u0103tre administra\u021bie \u0219i cre\u0219terea \u00eencrederii \u00een procesul de digitalizare.<\/li><\/ul>
                              \u00a0<\/div>
                              1. European Digital Strategy – Shaping Europe\u2019s Digital Future<\/strong><\/span><\/li><\/ol>
                                \u00a0<\/b><\/span><\/div>

                                Aceast\u0103 strategie este documentul programatic al CE privind strategia de digitalizare pentru urm\u0103torii 5 ani. Ea \u00ee\u0219i propune s\u0103 ofere suveranitate digital\u0103 UE \u0219i s\u0103 permit\u0103 statelor membre s\u0103 se dezvolte conform valorilor europene comune. Strategia define\u0219te trei obiective majore:<\/p>

                                Tehnologie care func\u021bioneaz\u0103 pentru oameni: dezvoltarea, implementarea \u0219i utilizarea tehnologiei care poate aduce o diferen\u021b\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi a oamenilor, incluz\u00e2nd o economie puternic\u0103 care reflect\u0103 valorile europene.<\/p>

                                • Investi\u021bii \u00een competen\u021be digitale pentru to\u021bi cet\u0103\u021benii europeni.<\/li><\/ul>
                                  • Protejarea cet\u0103\u021benilor de riscuri digitale (hacking, ransomware, furt date on-line).<\/li><\/ul>
                                    • Asigurarea unui mediu \u00een care IA este dezvoltat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 respecte drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile cet\u0103\u021benilor \u0219i s\u0103 c\u00e2\u0219tige \u00eencrederea acestora.<\/li><\/ul>
                                      • Accelerarea dezvolt\u0103rii infrastructurii broadband ultra-rapide pentru \u0219coli, spitale \u0219i locuin\u021be la nivel european.<\/li><\/ul>
                                        \u00a0<\/div>

                                        Ac\u021biuni concrete:<\/strong><\/span> IA, tehnologii digitale moderne – 5G, quantum computing, securitate cibernetic\u0103, educa\u021bie digital\u0103, investi\u021bii \u00een cercetare-dezvoltare, dezvoltarea infrastructurii digitale, interoperabilitate la nivel european.<\/p>

                                        Economie corect\u0103 \u0219i competitiv\u0103: o pia\u021b\u0103 unic\u0103 unde companiile de toate dimensiunile pot concura \u00een condi\u021bii egale \u0219i pot dezvolta, comercializa \u0219i utiliza tehnologii, produse \u0219i servicii digitale, la o scar\u0103 care le cre\u0219te productivitatea \u0219i competitivitatea global\u0103, iar consumatorii pot fi siguri c\u0103 drepturile lor sunt respectate \u0219i protejate.<\/p>

                                        • Dezvoltarea de oportunit\u0103\u021bi de finan\u021bare bogate pentru un mediu divers de start-up-uri \u0219i IMM-uri.<\/li><\/ul>
                                          • Propunerea \u0219i adoptarea unui Digital Service Act care s\u0103 reglementeze serviciile online \u00een mod standardizat.<\/li><\/ul>
                                            • Asigurarea c\u0103 reglement\u0103rile EU sprijin\u0103 transformarea digital\u0103 \u0219i sunt adaptate la cerin\u021bele economiei digitale.<\/li><\/ul>
                                              • Asigurarea unui spa\u021biu economic competitiv corect.<\/li><\/ul>
                                                • Acces la baze de date (trans-domenii) cu respectarea \u0219i protejarea informa\u021biilor personale sensibile.<\/li><\/ul>
                                                  \u00a0<\/div>

                                                  Ac\u021biuni concrete<\/strong><\/span> \u2013 \u00een principal adaptarea sau crearea cadrului legal necesar: European Data Strategy, Digital Service Act, Data Act, Digital Finance, Industrial Strategy Package, Consumer Agenda.<\/p>

                                                  O societate deschis\u0103, democratic\u0103 \u0219i sustenabil\u0103: un mediu de \u00eencredere \u00een care drepturile cet\u0103\u021benilor asupra datelor pe care le furnizeaz\u0103 at\u00e2t online c\u00e2t \u0219i offline sunt definite \u0219i respectate. Un mod european de transformare digital\u0103 care \u00eent\u0103re\u0219te valorile democratice, respect\u0103 drepturile fundamentale \u0219i contribuie la un mediu sustenabil, cu o amprent\u0103 neutr\u0103 climatic \u0219i eficient\u0103 din punct de vedere al utiliz\u0103rii resurselor.<\/p>

                                                  • Utilizarea tehnologiei pentru a transforma Europa \u00eentr-o entitate neutr\u0103 climatic p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.<\/li><\/ul>
                                                    • Reducerea amprentei de carbon a sectorului digital.<\/li><\/ul>
                                                      • Cet\u0103\u021benii vor avea mai mult control \u00een utilizarea \u0219i protejarea datelor personale.<\/li><\/ul>
                                                        • Crearea unui spa\u021biu de date European \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (European Health Data Space).<\/li><\/ul>
                                                          • Contracararea dezinform\u0103rii \u0219i a fake-news, sprijinirea surselor de informare de \u00eencredere.<\/li><\/ul>
                                                            \u00a0<\/div>

                                                            Ac\u021biuni concrete:<\/strong><\/span> Digital Service Act, Digital Identities, Digital Twin of Earth, instrumente \u0219i infrastructur\u0103 neutr\u0103 climatic, EU Health Data Space.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            3. Transformarea UE \u00eentr-un juc\u0103tor activ puternic \u00een sfera digital\u0103<\/strong><\/span><\/p>

                                                            \u00a0<\/strong><\/span><\/p>

                                                            Pentru ca Europa s\u0103 influen\u021beze cu adev\u0103rat modul \u00een care este sunt dezvoltate \u0219i implementate solu\u021biile digitale, trebuie s\u0103 fie puternic\u0103, independent\u0103 \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i asume rolul de juc\u0103tor activ \u00een sfera digitaliz\u0103rii, cu prec\u0103dere \u00een stabilirea standardelor din domeniu. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie de un cadru clar care s\u0103 dezvolte \u0219i s\u0103 promoveze un nivel ridicat de \u00eencredere \u00een utilizarea tehnologiilor digitale, a interac\u021biunii sociale \u00een mediul digital; f\u0103r\u0103 acest nivel de \u00eencredere, procesul vital al transform\u0103rii digitale nu poate avea succes.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Ac\u021biuni concrete: Strategie de cooperare digital\u0103, dezvoltare standarde europene \u00een diverse domenii care includ tehnologii digitale, dezvoltarea strategiei EU ca juc\u0103tor global.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            4. Digital Innovation Hubs (Huburi de inovare digital\u0103)<\/strong><\/span><\/p>

                                                            \u00a0<\/strong><\/span><\/p>

                                                            Pentru ca Europa s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 competitiv\u0103 la nivel interna\u021bional, toate sectoarele economice trebuie s\u0103 poat\u0103 profita de avantajele transform\u0103rii digitale.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Baz\u00e2ndu-se pe o re\u021bea european\u0103 de huburi inovatoare digitale, Comisia \u00ee\u0219i propune s\u0103 ajute companiile s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 procesele, produsele \u0219i serviciile prin utilizarea tehnologiilor digitale.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Prin oferirea de acces la expertiz\u0103 tehnic\u0103 \u0219i experimentare, precum \u0219i posibilitatea de a \u201etesta \u00eenainte de a investi\u201d, EDIH ajut\u0103 companiile s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 procesele de afaceri, produsele sau serviciile folosind tehnologii digitale. De asemenea, ofer\u0103 servicii de inovare, consultan\u021b\u0103 pentru finan\u021bare, formare \u0219i dezvoltarea competen\u021belor necesare pentru o transformare digital\u0103 de succes. Sunt luate \u00een considerare \u0219i problemele de mediu, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te consumul de energie \u0219i emisiile reduse de carbon.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t

                                                            Priorit\u0103\u021bile Comisiei Europene 2019-2024\n<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"technology_0007_Layer\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                            Digitalizare<\/strong><\/span><\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Digitalizarea, al\u0103turi de tranzi\u021bia spre o economie verde, reprezint\u0103 un element central \u00een noua strategie a CE. \u201dTehnologia digital\u0103 ne transform\u0103 via\u021ba. Scopul strategiei digitale a UE este ca aceast\u0103 transformare s\u0103 fie \u00een avantajul cet\u0103\u021benilor \u0219i \u00eentreprinderilor \u0219i s\u0103 contribuie, \u00een acela\u0219i timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Comisia este hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 transforme aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een \u201edeceniul digital\u201d al Europei. Uniunea trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i consolideze suveranitatea digital\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 propriile standarde \u00een loc s\u0103 le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date, tehnologie \u0219i infrastructur\u0103.\u201d (EU Priorities 2019-2024. A Europe fit for the digital age).<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Strategia Digital\u0103 European\u0103 se axeaz\u0103 pe 3 piloni, pentru a garanta c\u0103 Europa profit\u0103 de oportunit\u0103\u021bile sectorului \u0219i le ofer\u0103 cet\u0103\u021benilor, \u00eentreprinderilor \u0219i guvernelor control asupra transform\u0103rii digitale \u0219i devine astfel un juc\u0103tor important pe plan interna\u021bional.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            1. Tehnologia \u00een serviciul cet\u0103\u021benilor<\/strong> -dezvoltarea, implementarea \u0219i adoptarea tehnologiei care va produce o diferen\u021b\u0103 real\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi a oamenilor -bazat\u0103 pe Strategia European\u0103 pentru Date, Digital Service Act, Competen\u021be digitale -European Skills Agenda, Digital Education Action Plan 2021-2027, Securitate cibernetic\u0103, Inteligen\u021b\u0103 Artificial\u0103, Codul European al Comunica\u021biilor Electronice (EECC) \u0219i regulamentul BEREC, Connecting Europe Facility (CEF), EuroHPC.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            2.<\/strong> O economie digital\u0103 echitabil\u0103 \u0219i competitiv\u0103<\/strong> -o pia\u021b\u0103 unic\u0103 f\u0103r\u0103 fric\u021biuni, \u00een care companiile de toate dimensiunile \u0219i din orice sector pot concura \u00een condi\u021bii egale \u0219i pot dezvolta, comercializa \u0219i utiliza tehnologii digitale -Cartea Alb\u0103 privind Inteligen\u021ba Artificial\u0103, Ini\u021biativa Startup Scaleup, Indexul Digital al Economiei \u0219i Societ\u0103\u021bii (Digital Economy and Society Index -DESI).<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            3.<\/strong> O societate digital\u0103 deschis\u0103, democratic\u0103 \u0219i durabil\u0103<\/strong> -un mediu de \u00eencredere \u00een care cet\u0103\u021benii sunt \u00eemputernici\u021bi \u00een modul \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i interac\u021bioneaz\u0103, precum \u0219i cu datele pe care le furnizeaz\u0103 at\u00e2t online, c\u00e2t \u0219i offline. Domeniile prioritare de ac\u021biune vizeaz\u0103: dezinformarea (Codul de Bune Practici privind Dezinformarea), cultur\u0103 media \u0219i digital\u0103 (CE dezvolt\u0103 \u00een prezent legisla\u021bie necesar\u0103 pentru crearea unei pie\u021be unice digitale a con\u021binutului \u0219i promovarea libert\u0103\u021bii \u0219i pluralismului mass-media \u00een Europa), e-trust & e-privacy (Directiva privind Confiden\u021bialitatea Electronic\u0103 \u0219i Regulamentul General privind Protec\u021bia Datelor), e-s\u0103n\u0103tate, e-guvernare (ini\u021biativa -Digital Transformation of Health and Care in the Digital Single Market), smart cities & smart living (The European Innovation Partnership on Smart Cities and Communities (EIP-SCC) ), internet sigur (European strategy for better internet for Children), femei \u0219i ITC (participarea crescut\u0103 a femeilor \u00een sectorul tehnologic va stimula economia \u0219i va permite participarea lor deplin\u0103 \u00een societate).<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Prin implementarea Strategiei Digitale, UE \u00ee\u0219i propune s\u0103 stabileasc\u0103 standarde globale pentru tehnologiile emergente \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cea mai deschis\u0103 regiune pentru comer\u021b \u0219i investi\u021bii din lume.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Open Source Software Strategy<\/strong><\/span><\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Este demn\u0103 de men\u021bionat \u0219i strategia UE legat\u0103 de folosirea codului open-source. Obiectivele CE \u00een acest domeniu sunt:<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            -O autonomie digital\u0103 a Uniunii Europene, care insist\u0103 pe priorit\u0103\u021bile stabilite la nivel european;<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            -S\u0103 ajute la implementarea strategiei eu ropene privind digitalizarea;<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            -S\u0103 \u00eencurajeze partajarea resurselor (cod, aplica\u021bii, informa\u021bii);<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            -S\u0103 fac\u0103 disponibil codul folosit de institu\u021biile europene;<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            -S\u0103 contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea serviciilor publice.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Implementarea acestor obiective va fi ghidat\u0103 de \u0219ase principii: think open, transform, share, contribute, secure, stay in control,<\/strong><\/em> iar CE a stabilit \u0219i o serie de ac\u021biuni concrete pe care statele membre ar trebui s\u0103 le implementeze.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            NextGenerationEU<\/strong><\/span><\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare \u00een valoare de 750 de miliarde EUR, care \u00eei va permite Comisiei s\u0103 ob\u021bin\u0103 fonduri de pe pia\u021ba de capital. Acesta va contribui la repararea daunelor economice \u0219i sociale imediate provocate de pandemia de COVID-19. Dup\u0103 pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digital\u0103, mai rezilient\u0103 \u0219i mai bine preg\u0103tit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor actuale \u0219i viitoare. Elementul central al Instrumentului NextGenerationEU este reprezentat de Mecanismul de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 cu \u00eemprumuturi \u0219i granturi \u00een valoare de 672,5 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor \u0219i a investi\u021biilor \u00eentreprinse de \u021b\u0103rile UE. Scopul este de a atenua impactul economic \u0219i social al pandemiei de COVID-19 \u0219i de a face ca economiile \u0219i societ\u0103\u021bile europene s\u0103 devin\u0103 mai durabile, mai reziliente \u0219i mai bine preg\u0103tite pentru provoc\u0103rile \u0219i oportunit\u0103\u021bile oferite de tranzi\u021bia c\u0103tre o economie verde \u0219i de tranzi\u021bia digital\u0103. Priorit\u0103\u021bile UE cu privire la NextGenerationEU \u0219i Mecanismul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (MRR) ofer\u0103 o oportunitate f\u0103r\u0103 precedent de a accelera redresarea \u00een Europa \u0219i de a consolida angajamentul fa\u021b\u0103 de tranzi\u021biile duble: verde \u0219i digital.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            \u2022 37% din fonduri trebuie alocate pentru investi\u021bii \u0219i reforme ecologice fiecare plan de recuperare \u0219i rezilien\u021b\u0103 va trebui s\u0103 includ\u0103 cheltuieli de minimum treizeci \u0219i \u0219apte la sut\u0103 pentru combaterea schimb\u0103rilor climatice. Progresul c\u0103tre alte obiective de mediu este, de asemenea, important, \u00een conformitate cu acordul verde european.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            \u2022 20% din fonduri alocate pentru investi\u021bii \u0219i reforme digitale -fiecare plan de recuperare \u0219i rezisten\u021b\u0103 va trebui s\u0103 rezerve cel pu\u021bin 20% din cheltuieli pentru a \u00eencuraja tranzi\u021bia digital\u0103. Comisia dezvolt\u0103 o metodologie pentru a se asigura c\u0103 investi\u021biile sunt direc\u021bionate at\u00e2t c\u0103tre infrastructur\u0103, c\u00e2t \u0219i c\u0103tre capacit\u0103\u021bile digitale. Comisia \u00eencurajeaz\u0103 ferm statele membre s\u0103 includ\u0103 \u00een planurile lor investi\u021bii \u0219i reforme \u00een urm\u0103toarele domenii emblematice:<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Accelerare<\/strong><\/span> \u2013 acordarea de \u00eent\u00e2ietate tehnologiilor curate perene \u0219i accelerarea dezvolt\u0103rii \u0219i utiliz\u0103rii surselor regenerabile de energie.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Renovare<\/strong><\/span> \u2013 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea eficien\u021bei e nergetice a cl\u0103dirilor publice \u0219i private.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Re\u00eenc\u0103rcare \u0219i realimentare<\/strong><\/span> \u2013 promovarea unor tehnologii curate, viabile pe termen lung, pentru a accelera utilizarea unor sta\u021bii de transport, \u00eenc\u0103rcare \u0219i realimentare durabile, accesibile \u0219i inteligente \u0219i pentru a extinde re\u021beaua de transport public.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Conectare<\/strong><\/span> \u2013 introducerea rapid\u0103 a serviciilor rapide \u00een band\u0103 larg\u0103 \u00een toate regiunile \u0219i gospod\u0103riile, inclusiv a re\u021belelor de fibr\u0103 optic\u0103 \u0219i a re\u021belelor 5G.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Modernizare<\/strong><\/span> \u2013 digitalizarea administra\u021biei \u0219i a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor judiciare \u0219i de asisten\u021b\u0103 medical\u0103.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Extindere pe scar\u0103 larg\u0103<\/strong><\/span> \u2013 Cre\u0219terea capacit\u0103\u021bilor de cloud de date industriale \u00een Europa \u0219i dezvoltarea celor mai puternice, de v\u00e2rf \u0219i sustenabile procesoare.<\/p>

                                                            \u00a0<\/p>

                                                            Recalificare \u0219i perfec\u021bionare<\/strong><\/span> \u2013 Adaptarea sistemelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt pentru a sprijini competen\u021bele digitale \u0219i educa\u021bia \u0219i formarea profesional\u0103 pentru toate v\u00e2rstele.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t

                                                            Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103\n<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                            * \u00cen continuare am analizat gradul de compatibilitate \u00eentre partea legat\u0103 de digitalizare din PNRR \u0219i obiectivele stabilite la nivel european \u00een cadrul programului Europa Digital\u0103. Analiza a fost realizat\u0103 pe varianta planului existent\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103 (februarie 2021). Exist\u0103 o posibilitate semnificativ\u0103 ca PNNR s\u0103 se modifice \u00een perioada urm\u0103toare; vom actualiza acest text \u00een acel moment.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                            [ninja_tables id=”21683″]<\/p>

                                                            [ninja_tables id=”21681″]<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t

                                                            Propuneri de proiecte (programe opera\u021bionale\/interven\u021bii) conform PNRR<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t
                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                            • \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\tElaborarea \u0219i implementarea unor strategii de transformare digital\u0103 a Rom\u00e2niei<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            • \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\tDigitalizarea activit\u0103\u021bii marilor servicii publice de s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie pentru a cre\u0219te capacitatea de rezilien\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een perioade de crize pandemice<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            • \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\tDigitalizarea sistemului de administrare fiscal\u0103 (\u00een special ANAF) \u0219i a celui vamal<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                            • \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\tEficientizarea sistemului judiciar prin implementarea m\u0103surilor de digitalizare specifice acestuia<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/li>\n\t\t\t\t\t\t<\/ul>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Concluzii<\/b><\/span><\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Exist\u0103 un grad satisf\u0103c\u0103tor de compatibilitate \u00eentre obiectivele specifice de la nivelul PNRR (2020) \u0219i programul Europa Digital\u0103, toate cele 6 obiective specifice se \u00eencadreaz\u0103 \u00een obiectivele urm\u0103rite la nivel UE.<\/span><\/p>


                                                              Se remarc\u0103 gruparea ini\u021biativelor \u00een 3 mari direc\u021bii \u2013 \u00een principal adoptarea de tehnologii \u0219i instrumente digitale pe scar\u0103 larg\u0103, \u00een cazul Rom\u00e2niei cu prec\u0103dere \u00een sectorul public (mai exact administra\u021bia public\u0103, sistemul educa\u021bional, sistemul judiciar, sistemul financiar -colectarea taxelor) \u0219i adoptarea instrumentelor digitale la nivelul \u00eentreprinderilor private (OS5).<\/span><\/p>


                                                              Cre\u0219terea securit\u0103\u021bii cibernetice (OS2) \u0219i dezvoltarea de abilit\u0103\u021bi digitale avansate (OS4) completeaz\u0103 tabloul de ini\u021biative urm\u0103rite. Nu exist\u0103 niciun fel de ini\u021biative care s\u0103 vizeze obiective precum: supercalcul\/supercomputere \u0219i Inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 \u2013 alocare UE de 4.3 mld (cea mai mare component\u0103). La nivelul programelor opera\u021bionale\/ ini\u021biativelor de reform\u0103 observ\u0103m o focalizare exclusiv\u0103 pe dezvoltarea infrastructurii hardware \u0219i software nu este clar dac\u0103 aceste ac\u021biuni vor fi acompaniate de un proces de instruire\/training pentru categoriile de personal implicate (la nivel de indicatori de performan\u021b\u0103 nu sunt defini\u021bi astfel de indicatori -PNRR, pp. 199-200).<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Alte sub-obiective cu importan\u021b\u0103 \u00a0<\/span>deosebit\u0103 la nivel european \u2013 European Digital Innovation Hubs, dezvoltarea de programe de training (durat\u0103 medie, durat\u0103 scurt\u0103) \u00een domenii prioritare precum IA, Quantum Computing, tehnologii digitale verzi (Pactul Verde European) nu apar nici la nivel de men\u021biuni \u00een cadrul PNRR (sec\u021biunea digitalizare).<\/span><\/span><\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Transformarea digital\u0103 \u0219i Economia Verde sunt obiective transversale \u00een noua strategie a UE \u2013 CE subliniaz\u0103 adoptarea acestor principii la nivelul tuturor ini\u021biativelor strategice ale statelor membre, indiferent de domeniu. Componenta \u201dverde\u201d lipse\u0219te din toate propunerile pe domeniul digitaliz\u0103rii, din cadrul PNRR, de\u0219i este considerat\u0103 un element strategic cheie la nivelul UE.\u00a0<\/span><\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t

                                                              Contextul na\u021bional<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Rom\u00e2nia este un exemplu aparte \u00een ceea ce prive\u0219te dezvoltarea guvern\u0103rii electronice.\u00a0<\/span>Spre deosebire de multe state, pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp, principalul im bold pentru dezvoltarea serviciilor publice online a venit dinspre institu\u021bii ale administra\u021biei publice locale, \u0219i mai ales prim\u0103rii de ora\u0219e. Acest lucru a fost de terminat de lipsa, la nivel central, a unor condi\u021bii premerg\u0103toare pentru sus\u021binerea unui sistem de e guvernare na\u021bional (unele dintre ele lipsesc \u0219i \u00een acest moment). Acestea ar fi, \u00eentr o ordine aleatorie, un consens politic real \u00een ceea ce prive\u0219te direc\u021bia general\u0103 de dezvoltare \u00een acest domeniu; registre na\u021bionale care s\u0103 consolideze datele colectate de toate institu\u021biile publice \u0219i s\u0103 le ofere acelora\u0219i institu\u021bii \u0219i altor actori din comunitate pe baza unor reguli bine stabilite; un cadru na\u021bional de interoperabilitate implementat \u00een institu\u021biile publice (el a fost votat, dar opera\u021bionalizarea lui treneaz\u0103), \u0219i o modalitate tehnic\u0103 prin care diversele baze de date din sistemul public s\u0103 se poat\u0103 interconecta; o identitate electronic\u0103 utilizat\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103; o agen\u021bie la nivel central care s\u0103 aib\u0103 resursele (financiare, umane, de autori tate) precum \u0219i expertiza necesar\u0103 coordon\u0103rii unui astfel de efort na\u021bional.\u00a0<\/span><\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Analiz\u00e2nd toate obstacolele ap\u0103rute \u00een implementarea unei strategii coerente de digitalizare a Rom\u00e2niei, nu este surprinz\u0103tor c\u0103 un num\u0103r cresc\u00e2nd de ora\u0219e a decis s\u0103 \u00ee\u0219i formuleze propriile strategii de digitalizare \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i creeze propriul ecosistem de aplica\u021bii.\u00a0<\/span>Termeni precum \u201dsmart city\u201e \u0219i, mai nou, \u201ddigitalizare\u201d \u0219i \u201dtransformare digital\u0103\u201d sunt des folosi\u021bi, de multe ori \u00eentr un mod hiperbolic (inten\u021bionat sau nu). O serie de ora\u0219e din Rom\u00e2nia s au luptat pentru eticheta de \u201dsmart city\u201d, sau, \u0219i mai bine, pentru titlul de \u201dprimul ora\u0219 inteligent din Rom\u00e2nia\u201d, baz\u00e2ndu-se de multe ori pe rezultate limitate sau pe schimb\u0103ri organiza\u021bionale incomplete. Cu toate acestea, o serie de pa\u0219i \u00een digitalizarea serviciilor publice sunt vizibili, \u00een special \u00een ora\u0219e mari sau medii (Cluj Napoca, Alba Iulia, Ia\u0219i, Oradea, Timi\u0219oara, unele sectoare din Bucure\u0219ti).\u00a0<\/span>\u00cen unele municipalit\u0103\u021bi imboldul a venit din partea companiilor private care c\u0103utau o administra\u021bie local\u0103 deschis\u0103 la pilotarea solu\u021biilor inteligente. Vorbim at\u00e2t de companii multina\u021bionale c\u00e2t \u0219i companii locale, cu proiecte care ating verticalele obi\u0219nuite \u00eent\u00e2lnite \u00een strategiile de dezvoltare a unui ora\u0219 inteligent (educa\u021bie, guvernare, inovare, mediu, etc.).\u00a0<\/span><\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Alte ora\u0219e \u00eencearc\u0103 s\u0103 se dezvolte \u00een aceast\u0103 direc\u021bie prin resurse proprii sau \u00eentr o colaborare cu al\u021bi actori din comunitate, cu diferite grade de succes. Avem aici o problem\u0103 clasic\u0103 \u00een care, depinz\u00e2nd de modul \u00een care vrem s\u0103 analiz\u0103m problema, putem vedea pa harul fie pe jum\u0103tate plin, fie pe jum\u0103tate gol.\u00a0<\/span>Pe de o parte, este \u00eencurajator c\u0103 institu\u021biile publice din Rom\u00e2nia, la nivel local, simt nevoia de a folosi noile tehnologii pentru a \u0219i eficientiza procesele interne \u0219i pentru a oferi servicii mai bune cet\u0103\u021benilor \u0219i companiilor. Pe de alt\u0103 parte, f\u0103r\u0103 un cadru na\u021bional de interoperabilitate func\u021bional, standarde comune \u0219i reguli clare de interconectare, solu\u021biile particulare ale diferitelor institu\u021bii publice (\u0219i uneori ale departamentelor din interiorul acestor organiza\u021bii) au greut\u0103\u021bi \u00een a comunica unele cu altele, schimbul de date e dificil sau imposibil, duplicarea datelor este norma \u0219i integrarea acestor insule de e guvernare \u00eentr un sistem na\u021bional coerent va fi dificil\u0103.\u00a0<\/span><\/p>

                                                              \u00a0<\/p><\/div>

                                                              \u00cen ultimul an au ap\u0103rut primele semnale c\u0103 efortul de digitalizare de la nivel central are \u0219anse s\u0103 prind\u0103 un contur mai ap\u0103sat. Noua Autoritate pentru Digitalizarea Rom\u00e2niei a ini\u021biat o serie de proiecte (legate de semn\u0103tura digital\u0103, de interconectarea bazelor de date sau de crearea unui cadru na\u021bional unitar pentru dezvoltarea serviciilor online).\u00a0<\/span><\/p>

                                                              \u00a0<\/p><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

                                                              Aceste semne de dezvoltare digital\u0103 la nivel na\u021bional sunt \u00eencurajatoare, dar p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care administra\u021bia central\u0103 va g\u0103si resursele (financiare, umane, de autoritate) pentru un program coerent de reforme care s\u0103 dezvolte infrastructura necesar\u0103 pentru un sistem na\u021bional de e-guvernare (\u0219i nu ne referim aici doar la infrastructur\u0103 fizic\u0103, ci \u0219i la cea software, legislativ\u0103 \u0219i de reglementare), ora\u0219ele vor continua s\u0103 creeze \u0219i s\u0103 implementeze proiecte de digitalizare \u00een func\u021bie de priorit\u0103\u021bile \u0219i resursele proprii, cu toate avantajele \u0219i dezavantajele pe care le implic\u0103 o astfel de direc\u021bie.<\/p><\/div>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t

                                                              Situa\u021bia \u00een Cluj-Napoca<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Unul dintre ora\u0219ele din Rom\u00e2nia cu o popula\u021bie de peste 300.000 de locuitori (\u0219i pe o u\u0219oar\u0103 pant\u0103 ascendent\u0103), Cluj-Napoca este un ora\u0219 care a avut o dezvoltare accelerat\u0103 \u00een ultimii 15 ani. \u00centr-un studiu al B\u0103ncii Mondiale, era prezentat ca destina\u021bia cea mai atractiv\u0103 din Rom\u00e2nia pentru cei care ar vrea s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe domiciliul \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 totu\u0219i \u00een \u021bar\u0103 (Cristea, et al., 2017). Cluj-Napoca e un centru important al industriei IT din Rom\u00e2nia (studiile arat\u0103 c\u0103 aproximativ 1 din 11 angaja\u021bi lucreaz\u0103 \u00een companii din domeniul IT sau al comunica\u021biilor), iar salariile pl\u0103tite \u00een acest domeniu sunt mult peste media na\u021bional\u0103.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Prim\u0103ria municipiului a realizat c\u0103 nu poate ac\u021biona singur\u0103 \u00een efortul de a digitaliza procesele interne \u0219i serviciile oferite, a\u0219a \u00eenc\u00e2t a cerut ajutorul comunit\u0103\u021bii. Ca urmare a acestei abord\u0103ri, prim\u0103ria a adoptat de multe ori \u00een cazul proiectelor de digitalizare rolul de facilitator \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 coordoneze resursele diferi\u021bilor actori \u0219i s\u0103 le direc\u021bioneze pentru rezolvarea diferitelor probleme sau pentru implementarea unor proiecte. Actorii implica\u021bi sunt administra\u021bia local\u0103, cet\u0103\u021benii, universit\u0103\u021bile, companiile (at\u00e2t locale c\u00e2t \u0219i multina\u021bionale) \u0219i organiza\u021biile neguvernamentale.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              \u00cen implementarea proiectelor de e-guvernare, prim\u0103ria se love\u0219te de obstacole obiective: nu poate pl\u0103ti profesioni\u0219ti IT la salariile de pe pia\u021b\u0103 (mai ales c\u00e2nd se iau \u00een considerare \u0219i celelalte beneficii oferite de firmele private), nu poate beneficia de o infrastructur\u0103 na\u021bional\u0103 coerent\u0103, iner\u021bia institu\u021bional\u0103 (at\u00e2t intern\u0103 c\u00e2t \u0219i a celorlalte institu\u021bii publice) e greu de dep\u0103\u0219it. Cu toate acestea, comunitatea clujean\u0103 se a\u0219teapt\u0103 din partea autorit\u0103\u021bilor locale la pa\u0219i curajo\u0219i \u00een direc\u021bia transform\u0103rii digitale.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              \u00cen acest context, prim\u0103ria trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i asume rolul de coordonator al unor proiecte de digitalizare care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 calitatea vie\u021bii cet\u0103\u021benilor, dar are nevoie \u0219i de contribu\u021biile actorilor din comunitate.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Universit\u0103\u021bile pot furniza expertiz\u0103, precum \u0219i capacit\u0103\u021bi pentru colectarea \u0219i analiza de date. Fluxul constant de persoane educate care e generat \u00een fiecare an de cele 10 universit\u0103\u021bi din Cluj-Napoca este un factor de atrac\u021bie esen\u021bial pentru companiile private, at\u00e2t locale c\u00e2t \u0219i na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale. Studen\u021bii reprezint\u0103 cel pu\u021bin 20% din popula\u021bie, iar influen\u021ba lor asupra \u00eentregii comunit\u0103\u021bi \u0219i a profilului strategic al ora\u0219ului este foarte important\u0103. Este de dorit cre\u0219terea cooper\u0103rii \u00eentre universit\u0103\u021bi (aici Clusterul de educa\u021bie – C-Edu, sau un nou hub educa\u021bional pot juca un rol important), ca \u0219i \u00eentre mediul universitar, administra\u021bia local\u0103, comunitatea de afaceri \u0219i organiza\u021biile neguvernamentale, pentru identificarea zonelor de interven\u021bie \u00een care mediul academic poate avea contribu\u021bii relevante. Un alt avantaj este acela c\u0103 universit\u0103\u021bile sunt v\u0103zute ca un actor neutru, care poate conecta diferi\u021bi al\u021bi actori din comunitate cu interese, mentalit\u0103\u021bi \u0219i moduri de lucru diferite.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Companiile private din Cluj-Napoca, \u00een special cele din zona IT, sunt con\u0219tiente de faptul c\u0103 atragerea \u0219i men\u021binerea \u00een ora\u0219 a unei for\u021be de munc\u0103 bine educate \u0219i preg\u0103tite profesional depinde de cre\u0219terea constant\u0103 a calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u00een ora\u0219. De aceea sunt din ce \u00een ce mai implicate \u00een proiecte \u00een care colaboreaz\u0103 cu ceilal\u021bi actori din comunitate. Digitalizarea este un domeniu \u00een care multe dintre companii au competen\u021be de necontestat, a\u0219a c\u0103 nu e de mirare c\u0103 aceasta este una dintre priorit\u0103\u021bile lor.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Trebuie men\u021bionat aici \u0219i rolul foarte important jucat de clusterele din Cluj-Napoca, \u00een special cele dou\u0103 clustere IT, \u00een coagularea unui cadru semi-formal de colaborare \u00eentre actorii din comunitate. Multe ini\u021biative, \u00een special legate de digitalizare \u0219i rolul noilor tehnologii \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u00een ora\u0219, au fost ini\u021biate \u0219i sus\u021binute cu resursele necesare (financiare, umane, logistice) de aceste clustere \u0219i de companiile care le compun. Totodat\u0103, de\u0219i relativ noi, cele dou\u0103 ini\u021biative de Huburi de Inovare Digital\u0103 din ora\u0219 au reu\u0219it s\u0103 atrag\u0103 c\u00e2teva proiecte importante pentru procesul de transformare digital\u0103 din regiune, cu finan\u021bare prin Fonduri Structurale \u0219i Orizont 2020.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Cluj-Napoca este printre cele mai active social comunit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia, multe organiza\u021bii neguvernamentale fiind foarte implicate \u00een dezvoltarea ora\u0219ului. De asemenea, leg\u0103turile pe care clusterele \u0219i ONG-urile clujene le-au construit \u00een ultimii ani cu alte organiza\u021bii (publice \u0219i private) le permit s\u0103 aib\u0103 o influen\u021b\u0103 substan\u021bial\u0103 asupra direc\u021biilor de dezvoltare ale comunit\u0103\u021bii.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Cet\u0103\u021benii sunt din ce \u00een ce mai des invita\u021bi s\u0103 contribuie la formularea politicilor publice \u0219i la alegerea priorit\u0103\u021bilor de dezvoltare.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Prim\u0103ria se confrunt\u0103 cu o provocare \u00een convingerea cet\u0103\u021benilor c\u0103 vocile lor vor fi auzite \u0219i c\u0103 au un cuv\u00e2nt de spus \u00een dezvoltarea ora\u0219ului, dar, gradual, instrumentele de participare implementate (\u00eent\u00e2lnirile Centrului de inovare \u0219i imagina\u021bie civic\u0103, bugetarea participativ\u0103, MyCluj, etc.) le arat\u0103 cet\u0103\u021benilor c\u0103 pot contribui constructiv la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u00een ora\u0219. Crearea unui cadru, chiar \u0219i informal, \u00een care colaborarea \u00eentre actori s\u0103 se poat\u0103 realiza mai u\u0219or a dus la ini\u021biative importante. Unele dintre cele mai vizibile proiecte implementate sau \u00eencepute \u00een ora\u0219 ar fi: colaborarea \u00eentre prim\u0103rie \u0219i companii private pentru actualizarea site-ului prim\u0103riei \u0219i introducerea sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea unor servicii online (multe din aceste proiecte au fost realizate pro bono); Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat \u0219i Inovare \u00een IT, care reune\u0219te reprezentan\u021bii prim\u0103riei (inclusiv primarul) \u0219i companiile IT din Cluj-Napoca \u0219i poate lansa proiecte pentru dezvoltarea ora\u0219ului (un exemplu este formularea prezentei strategii de transformare digital\u0103 a ora\u0219ului, coordonat\u0103 de Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice, Administrative \u0219i ale Comunic\u0103rii); o serie de conferin\u021be \u00een domeniile IT \u0219i al inov\u0103rii, \u00een care actorii interesa\u021bi se \u00eent\u00e2lnesc \u0219i schimb\u0103 idei constant, \u0219i care duc la demararea unor proiecte comune; exemplele pot continua. Aceste colabor\u0103ri \u00eentre actorii relevan\u021bi nu sunt \u00eentotdeauna lipsite de probleme, iar unele proiecte nu au succesul scontat, dar, \u00een mare, lucrurile evolueaz\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie pozitiv\u0103.<\/p>


                                                              Prim\u0103ria Cluj-Napoca joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een transformarea digital\u0103 a comunit\u0103\u021bii. Orice informa\u021bii care ne pot ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine care sunt factorii favorizan\u021bi sau obstacolele \u00eent\u00e2lnite \u00een institu\u021biile publice pot fi valoroase. O cercetare a FSPAC a \u00eencercat s\u0103 afle de la \u0219efii departamentelor IT din prim\u0103riile marilor ora\u0219e din Rom\u00e2nia care sunt obstacolele care \u00eempiedic\u0103 digitalizarea mai profund\u0103 a prim\u0103riilor. Pentru prim\u0103ria Cluj-Napoca cele mai importante obstacole sunt lipsa personalului calificat, dificultatea oferirii unui pachet salarial la nivelul pie\u021bei, organizarea \u0219i procedurile interne necorelate cu nevoile digitaliz\u0103rii, precum \u0219i interoperabilitatea inter-institu\u021bional\u0103 deficitar\u0103.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Aceea\u0219i cercetare a c\u0103utat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 care sunt factorii care au ajutat prim\u0103ria clujean\u0103 \u00een acest proces de digitalizare. Cei mai benefici au fost colaborarea cu furnizorii de servicii \u0219i solu\u021bii digitale, sus\u021binerea conducerii, obliga\u021biile legale \u0219i reg\u00e2ndirea proceselor interne.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Din aceste r\u0103spunsuri (\u0219i din restul cercet\u0103rii) se poate observa c\u0103, pentru Cluj-Napoca cel pu\u021bin (\u0219i pentru alte ora\u0219e mari din Rom\u00e2nia), principalele probleme nu sunt legate de resursele financiare, ci de capacit\u0103\u021bile de reorganizare intern\u0103 \u0219i de lipsa resurselor umane (nu e o contradic\u021bie aici, deoarece, legal, nu pot concura financiar cu firmele private \u00een atragerea profesioni\u0219tilor \u00een IT din cauza legii salariz\u0103rii \u0219i a pragurilor im-puse de aceasta). Aceast\u0103 limitare apare obsesiv \u00een discu\u021biile cu responsabilii IT din sectorul public: lupta inegal\u0103 pentru atragerea speciali\u0219tilor cu companiile private (care pot oferi un pachet salarial \u0219i de beneficii net superior). Acest lucru apare evident \u00een cercet\u0103rile noastre at\u00e2t \u00een ora\u0219ele mari c\u00e2t \u0219i \u00een municipalit\u0103\u021bile de mai mici dimensiuni, unde exist\u0103 o lips\u0103 general\u0103 de speciali\u0219ti \u00een aceste domenii.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Cluj-Napoca nu face excep\u021bie de la aceast\u0103 tendin\u021b\u0103, care este poten\u021bat\u0103 de tradi\u021bionala lips\u0103 de importan\u021b\u0103 acordat\u0103 digitaliz\u0103rii proceselor \u00een majoritatea institu\u021biilor publice (eviden\u021biat\u0103 de num\u0103rul mic de speciali\u0219ti IT angaja\u021bi \u0219i de autoritatea relativ sc\u0103zut\u0103 pe care o au departamentele de IT \u00een interiorul organiza\u021biilor sectorului public). \u00cen prim\u0103ria Cluj-Napoca, Serviciul Strategii de Informatizare are prev\u0103zute 8 posturi, fiind subdimensionat pentru cerin\u021bele prezente \u0219i viitoare. Colabor\u0103rile punctuale cu companii, universit\u0103\u021bi sau organiza\u021bii neguvernamentale din domeniu pot suplini doar par\u021bial aceast\u0103 lips\u0103 de astfel de profesioni\u0219ti \u00een interiorul institu\u021biei.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Urm\u0103torii ani sunt esen\u021biali \u00een continuarea acestei colabor\u0103ri \u00eentre actorii din ora\u0219 \u0219i \u00een \u00eent\u0103rirea leg\u0103turilor create \u00een ultimii ani. Dac\u0103 aceste parteneriate cresc \u0219i se extind, perspectivele pentru transformarea, inclusiv digital\u0103, a comunit\u0103\u021bii, au \u0219anse concrete de realizare<\/strong><\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t

                                                              Serviciile implementate \u00een Cluj-Napoca<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Momentan, \u00een prim\u0103ria Cluj-Napoca exist\u0103 o serie de aplica\u021bii \u0219i servicii implementate, at\u00e2t \u00een partea de back-office, c\u00e2t \u0219i \u00een partea de front-office. O alt\u0103 cercetare efectuat\u0103 \u00een 2020 de FSPAC, care a analizat oferta de servicii front-office a tuturor ora\u0219elor din Rom\u00e2nia, plaseaz\u0103 Cluj-Napoca pe primul loc, cu un scor de 92 din 100. Acest rezultat arat\u0103 prioritatea acordat\u0103 digitaliz\u0103rii de c\u0103tre prim\u0103rie. Trebuie men\u021bionat \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 cercetare nu a analizat gradul de sofisticare al serviciilor oferite \u0219i nici nivelul lor de interconectare, a\u0219a \u00eenc\u00e2t nu ne ofer\u0103 imaginea complet\u0103 a digitaliz\u0103rii institu\u021biei.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Back-office<\/strong><\/span><\/p>

                                                              Aplica\u021bia care gestioneaz\u0103 fluxurile de lucru \u0219i de documente din institu\u021bie se nume\u0219te Infocet. Uria\u0219a majoritate a documentelor care circul\u0103 \u00een institu\u021bie sunt gestionate de aceast\u0103 aplica\u021bie, care este utilizat\u0103 de toate departamentele importante. Pe l\u00e2ng\u0103 managementul propriu-zis al documentelor \u0219i al fluxurilor de lucru, aplica\u021bia poate genera rapoarte, poate accesa o arhiv\u0103, etc. Este cea mai important\u0103 aplica\u021bie back-office a prim\u0103riei.
                                                              Aplica\u021bia Simtax gestioneaz\u0103 intern pl\u0103\u021bile pentru diferitele servicii oferite c\u0103tre cet\u0103\u021beni sau companii \u0219i poate oferi rapoarte sau \u021bine eviden\u021be contabile. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste aplica\u021bii de baz\u0103, exist\u0103 serie de alte aplica\u021bii care sunt folosite pentru gestionarea unor anumite fluxuri de lucru (eliberarea de permise de trecere, autoriz\u0103ri comer\u021b, aplica\u021biile poli\u021biei locale, autoriza\u021biile de spargere, patrimoniu, pie\u021be, etc.).<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Front-office<\/strong><\/span><\/p>

                                                              Dintre serviciile online oferite de c\u0103tre prim\u0103ria Cluj-Napoca, putem men\u021biona: plata taxelor \u0219i impozitelor locale (at\u00e2t prin aplica\u021bia proprie c\u00e2t \u0219i prin ghiseul.ro), verificarea stadiului cererii depuse prin registratura online, peste 100 de formulare care se pot completa online, programarea c\u0103s\u0103toriilor, program\u0103ri pentru depunerea sau ridicarea actelor de identitate, \u00eenscrierea la cre\u0219\u0103, solicitarea unui loc de parcare, trimiterea de sesiz\u0103ri prin aplica\u021bia My-Cluj, etc. Este destul de clar\u0103 direc\u021bia \u0219i dorin\u021ba de digitalizare a institu\u021biei. Nivelul la care s-a ajuns este unul impresionant pentru Rom\u00e2nia, dar este nevoie de o strategie de continuare \u0219i extindere a acestor ini\u021biative. Principala motiva\u021bie pentru implementa-rea unor solu\u021bii digitale a fost eficientizarea proceselor interne.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Acest lucru a dus de multe ori la simpla transpunere \u00een form\u0103 digital\u0103 a proceselor analogice \u0219i, mai mult, \u00een multe cazuri aceste procese au fost dublate, astfel \u00eenc\u00e2t procesele digitalizate coexist\u0103 cu procesele analog-ice (de pild\u0103 depunerea unor cereri se poate desf\u0103\u0219ura, fie fizic, fie online, cu dou\u0103 fluxuri de lucru par\u021bial separate). Aplica\u021bia principal\u0103, Infocet-ul, nu este complet automatizat\u0103 (de pild\u0103 directorii de departamente \u00eempart sarcini individual func\u021bionarilor). De asemenea, o parte din aceste aplica\u021bii au fost realizate atunci c\u00e2nd resursele financiare au fost disponibile (de multe ori cu ajutorul fon-durilor europene) \u0219i nu au fost parte dintr-o strategie coerent\u0103 de dezvoltare digital\u0103, ci au rezolvat probleme punctuale existente \u00een acel moment. Acest lucru a dus la \u201dinsularizarea\u201d acestor solu\u021bii \u0219i a exacerbat cea mai mare problem\u0103 (par\u021bial datorat\u0103 lipsei infrastructurii la nivel na\u021bional): insuficienta integrare a aplica\u021biilor \u00eentre ele \u0219i lipsa leg\u0103turilor cu baze de date sau registre autentice. Pentru c\u0103 procesele nu au fost \u00een general revizuite \u00eenainte de digitalizarea lor \u0219i au urmat contururile organiza\u021bionale interne existente, serviciile online oferite nu sunt \u00een principal centrate pe client (cet\u0103\u021bean sau companie) ci pe eficien\u021ba intern\u0103. \u00cen aceea\u0219i not\u0103, colectarea datelor sau analiza lor nu sunt \u00een general standardizate, acest lucru fiind \u00eenc\u0103 un obstacol \u00een realizarea unui sistem de aplica\u021bii integrat.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t

                                                              Evolu\u021bia utiliz\u0103rii serviciilor online<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Unul dintre punctele nevralgice ale implement\u0103rii serviciilor online este gradul lor de adop\u021bie. Pentru a fi benefice pentru comunitate, nu ajunge ca ele s\u0103 fie doar bine g\u00e2ndite \u0219i realizate, ci trebuie s\u0103 fie folosite de c\u0103tre cet\u0103\u021beni sau companii. Pentru a completa imaginea de ansamblu descris\u0103 mai sus, am analizat gradul de utilizare al c\u00e2torva dintre cele mai vizibile servicii online oferite de prim\u0103ria Cluj-Napoca \u00een ultimii patru ani \u0219i jum\u0103tate (2016-primul semestru din 2020).<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \u00cen cazul locurile de parcare reziden\u021biale, num\u0103rul cererilor depuse electronic odat\u0103 cu introducerea sistemului ANTONIA a crescut accelerat. \u00cen primul semestru al anului jum\u0103tate dintre aceste cereri au fost procesate electronic.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              \u00cen ceea ce prive\u0219te plata online a taxelor \u0219i impozitelor, acesta a fost unul dintre primele servicii online oferite de prim\u0103rie. Observ\u0103m c\u0103, \u00een ultimii ani, cre\u0219terea a fost lent\u0103 (51,2% \u00een 2016, 58,9% \u00een 2020), ceea ce ne poate spune c\u0103 s-a atins o limit\u0103, posibil determinat\u0103 de gradul de alfabetizare digital\u0103 a popula\u021biei.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              O alt\u0103 aplica\u021bie important\u0103 \u00een ecosistemul digital al ora\u0219ului este aplica\u021bia MyCluj, \u00een care cet\u0103\u021benii pot sesiza probleme din comunitatea lor. Aceste sesiz\u0103ri ajung direct \u00een fluxul de lucru intern al prim\u0103riei, f\u0103r\u0103 vreun pas procedural suplimentar, \u0219i sunt distribuite automat c\u0103tre compartimentele care le pot rezolva. Comunicarea este bidirec\u021bional\u0103: cet\u0103\u021benii sunt informa\u021bi c\u00e2nd sesizarea lor a fost preluat\u0103 \u0219i, ulterior, care a fost rezolvarea ei.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Num\u0103rul acestor sesiz\u0103ri a crescut constant din momentul lans\u0103rii (\u00een martie 2017). Dup\u0103 cum se vede \u0219i din graficul de mai jos, tendin\u021ba general\u0103 de cre\u0219tere se men\u021bine, chiar dac\u0103 restric\u021biile impuse de situa\u021bia pandemic\u0103 a avut o influen\u021b\u0103 vizibil\u0103 asupra num\u0103rului sesiz\u0103rilor. \u00cen total, prin aplica\u021bia MyCluj s-au primit peste 64000 de sesiz\u0103ri \u00een perioada martie 2017 – august 2020.\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t

                                                              Scenarii strategice de dezvoltare<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Studiile arat\u0103 c\u0103, pentru a trece de la o simpl\u0103 informatizare a proceselor interne dintr-o institu\u021bie public\u0103 c\u0103tre transformarea digital\u0103, o serie de cerin\u021be ar trebui \u00eendeplinite. Pentru a defini aceste cerin\u021be, este convenabil s\u0103 analiz\u0103m care sunt factorii care au dus la succesul campionilor digitaliz\u0103rii. Exist\u0103 o serie de exemple pe care le putem analiza (fie la nivel statal: Singapore, Marea Britanie, Danemarca, fie la nivel local: Barcelona, Lisabona, Londra, Hamburg, Viena). Pentru o compara\u021bie mai apropiat\u0103 de Rom\u00e2nia \u00eens\u0103, putem \u00eenv\u0103\u021ba lec\u021biile Estoniei, considerat\u0103 de mul\u021bi ca fiind copilul minune al implement\u0103rii guvern\u0103rii electronice \u00een Europa.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              O compara\u021bie clasic\u0103 nu poate fi desigur f\u0103cut\u0103 \u00eentre Estonia \u0219i Cluj-Napoca (nivelurile sunt clar diferite), dar lec\u021bii valoroase pot fi deduse din felul \u00een care ecosistemul de guvernare electronic\u0103 a fost g\u00e2ndit \u0219i construit \u00een \u021bara baltic\u0103. Analizele arat\u0103 c\u0103 acest ecosistem se bazeaz\u0103 pe o serie de piloni, dintre care esen\u021biali sunt sistemul de autentificare (eID) \u0219i semn\u0103tur\u0103 electronic\u0103 pe care le au 94% dintre cet\u0103\u021benii estonieni (obliga torii prin lege) \u0219i un data layer exchange, numit X-road, care intermediaz\u0103 interconexiunile \u00eentre diferitele institu\u021bii publice \u0219i faciliteaz\u0103 accesul la servicii uniformizate (e o interfa\u021b\u0103 de schimb de date \u00eentre diferitele platforme \u0219i sisteme din fiecare institu\u021bie public\u0103 sau privat\u0103 care vrea s\u0103 fie parte din ecosistem). Ceilal\u021bi piloni importan\u021bi ar fi o institu\u021bie central\u0103 care supervizeaz\u0103 implementarea tuturor proiectelor importante de digitalizare (\u00een Estonia acesta este Department of State Information Systems – RISO), cu resursele necesare de a aproba investi\u021biile importante \u00een domeniu din orice institu\u021bie public\u0103, registre sau baze de date na\u021bionale de un fel sau altul \u0219i standardizarea colect\u0103rii datelor \u0219i a modului de interconectare \u00eentre diferitele institu\u021bii publice \u0219i baze de date. Un alt lucru important este un consens politic cu privire la direc\u021bia general\u0103 pe care digitalizarea sectorului public trebuie s\u0103 o urmeze (pentru a nu fi influen\u021bat\u0103 dispropor\u021bionat de alternan\u021ba la putere) \u0219i programe coerente \u0219i organizate pe termen mediu \u0219i lung de alfabetizare digital\u0103 at\u00e2t a func\u021bionarilor c\u00e2t \u0219i a cet\u0103\u021benilor \u0219i companiilor (povestea de succes a Estoniei a \u00eenceput \u00een urm\u0103 cu mai bine de 25 de ani tocmai cu un astfel de program, Tiger Leap, care a legat la internet toate \u0219colile din \u021bar\u0103 \u0219i a preg\u0103tit profesorii pentru a utiliza noile tehnologii \u00een educa\u021bie).<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              O \u00eencredere crescut\u0103 a cet\u0103\u021benilor \u00een guvernan\u021bi este un bonus care, la nivel na\u021bional, nu este momentan foarte prezent \u00een Rom\u00e2nia (dar poate exista la nivel local). O alt\u0103 lec\u021bie care se poate desprinde din experien\u021ba Estoniei este c\u0103 legisla\u021bia nu trebuie s\u0103 fie foarte specific\u0103 (de pild\u0103 nu trebuie s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivel de tehnologii folosite \u00een diferite proiecte), ci trebuie s\u0103 ofere un cadru de reglementare care s\u0103 permit\u0103 adaptarea \u0219i modificarea proiectelor planificate sau aflate \u00een implementare la schimb\u0103rile tehnologice rapide cu care ne confrunt\u0103m \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. De asemenea, legisla\u021bia ar trebui s\u0103 mute accentul de pe obliga\u021biile cet\u0103\u021benilor c\u0103tre obliga\u021biile institu\u021biilor (de pild\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te interconectarea, principiul once-only, gruparea serviciilor, etc.). Cluj-Napoca, la fel ca alte ora\u0219e din Rom\u00e2nia care au realizat progrese semnificative \u00een domeniul digitaliz\u0103rii institu\u021biilor administra\u021biei locale, se confrunt\u0103 cu o problem\u0103 greu de solu\u021bionat. Pe m\u0103sur\u0103 ce poten\u021bialul de eficientizare a proceselor interne se apropie de maximul care se poate atinge f\u0103r\u0103 o reorganizare intern\u0103 a institu\u021biilor, iar digitalizarea serviciilor proprii (care pot fi oferite clien\u021bilor \u2013 cet\u0103\u021beni sau companii \u2013 f\u0103r\u0103 interconectarea cu alte institu\u021bii publice) cre\u0219te \u0219i ea c\u0103tre limita superioar\u0103, prim\u0103ria se afl\u0103 \u00een fa\u021ba unei alegeri complicate.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\tScenariul 1\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Un prim scenariu scenariu este cel \u00een care autoritatea local\u0103 alege s\u0103 investeasc\u0103 \u00een continuare \u00een proiectele necesare trecerii la urm\u0103torul nivel de digitalizare, cu o arie de acoperire care include aici cel pu\u021bin zona metropolitan\u0103, dac\u0103 nu \u00eentreg jude\u021bul. Un astfel de proiect necesit\u0103 ac\u021biuni concertate ale unui num\u0103r mult mai mare de institu\u021bii publice locale, deconcentrate \u0219i descentralizate, plus eventuali actori priva\u021bi. Cooperarea poate fi complicat\u0103 de probleme manageriale, legislative, tehnice, financiare \u0219i de resurse umane, plus probabilitatea ca unele proiecte s\u0103 fie imposibil de realizat la nivel local. Aceste ac\u021biuni se pot realiza cu speran\u021ba c\u0103 standardele \u0219i solu\u021biile folosite la Cluj vor fi apoi adoptate sau vor putea fi integrate \u00eentr-un viitor ecosistem na\u021bional coerent. Preluarea pe scar\u0103 larg\u0103 nu este \u00een niciun fel garantat\u0103, cu toat\u0103 influen\u021ba pe care Cluj-Napoca o are \u00een acest domeniu (\u00een esen\u021b\u0103, Cluj-Napoca singur nu \u00ee\u0219i poate impune solu\u021biile la nivel na\u021bional). Din acest motiv exist\u0103 posibilitatea ca o parte important\u0103 a investi\u021biilor realizate s\u0103 nu poat\u0103 fi folosite la poten\u021bialul lor real.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\tScenariul 2\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Un alt scenariu se refer\u0103 la concentrarea pe serviciile pe care le poate oferi prim\u0103ria independent de celelalte institu\u021bii publice locale sau na\u021bionale, \u00een ideea cre\u0219terii calit\u0103\u021bii acestor servicii pe c\u00e2t posibil, \u00een speran\u021ba c\u0103 cerin\u021bele preliminare necesare unui ecosistem na\u021bional de e-guvernare vor fi create relativ rapid de la nivel central (acest lucru ar duce la posibilitatea digitaliz\u0103rii accelerate \u0219i la nivel local). Aceast\u0103 strategie are avantajul de a fi mai pu\u021bin riscant\u0103 (\u00een esen\u021b\u0103 se a\u0219teapt\u0103 avansul digitaliz\u0103rii la nivel na\u021bional), dar nu ajut\u0103 la avansul real al ora\u0219ului c\u0103tre transformarea digital\u0103 pe care cei mai importan\u021bi actori din comunitate au declarat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 \u0219i-o doresc. De asemenea, nu exist\u0103 momentan nicio garan\u021bie c\u0103 administra\u021bia central\u0103 are resursele sau voin\u021ba politic\u0103 pentru crearea acestor piloni esen\u021biali.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tRecomand\u0103m adoptarea unei strategii care s\u0103 \u00eencerce implementarea primului scenariu, cu toate riscurile prezentate mai sus.\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tConcept central\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h1>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t\u201dTehnologia este un facilitator (enabler) pentru\n\u00eendeplinirea nevoilor \u0219i dorin\u021belor cet\u0103\u021benilor \u0219i\ncomunit\u0103\u021bii \u2013 oamenii vor o calitate mai bun\u0103 a\nvie\u021bii, care poate fi ob\u021binut\u0103 cu ajutorul tehnologiei.\nComunitatea inteligent\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i\ns\u0103 evolueze rapid, iar transformarea digital\u0103\npresupune schimb\u0103ri majore nu doar la nivel de\nutilizare a tehnologiei, ci \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te\nstructurile organiza\u021bionale, cultura organiza\u021bional\u0103\n\u0219i leadershipul comunitar.\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tViziunea\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h1>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tCluj-Napoca va integra organic tehnologia \u00een via\u021ba\ncomunit\u0103\u021bii, cu scopul cre\u0219terii sustenabile a calit\u0103\u021bii\nvie\u021bii clujenilor \u0219i a prosperit\u0103\u021bii comunit\u0103\u021bii locale,\nmetropolitane \u0219i regionale. Transformarea digital\u0103 va\nutiliza toate resursele disponibile \u0219i va implica, cu\najutorul unor parteneriate permanente, cet\u0103\u021benii,\nsectorul public, mediul academic, companiile private,\nclusterele, organiza\u021biile nonprofit \u0219i hub-urile de inovare.\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Pentru ca strategia s\u0103 aib\u0103 succes este esen\u021bial ca .ntregul proces s\u0103 fie \u00een\u021beles ca o platform\u0103 comunitar\u0103 inteligent\u0103 (PCI) ce permit interac\u021biunea \u0219i participarea continu\u0103, conectat\u0103 \u0219i activ\u0103 a diferi\u021bilor actori interesa\u021bi la procesul de transformare digital\u0103, \u00een cadrul strategic definit (viziune, obiective, direc\u021bii strategice).<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Succesul strategiei de transformare digital\u0103 va fi dat nu de urm\u0103rirea rigid\u0103 a unor proiecte specifice, ci de capacitatea platformei comunitare inteligente de a construi o dinamic\u0103 ce va permite generarea, selectarea, implementarea \u0219i integrarea strategic\u0103 a ini\u021biativelor de digitalizare venite din interiorul sau exteriorul comunit\u0103\u021bii clujene.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t

                                                              Factori Strategici Cheie\n<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tTehnologia nu este un panaceu care rezolv\u0103 problemele comunit\u0103\u021bii, dar poate fi un factor multiplicator care s\u0103 ajute decisiv la dezvoltarea domeniilor esen\u021biale pentru Cluj-Napoca. \t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Administra\u021bia public\u0103 local\u0103: <\/b>dorim cre\u0219terea gradului de digitalizare al institu\u021biilor publice locale, integrarea lor \u00eentr-o schem\u0103 func\u021bional\u0103 logic\u0103, dublat\u0103 de un flux coerent de schimb de date \u0219i de o interconectare real\u0103. Scopul nu este digitalizarea birocra\u021biei (procesele interne g\u00e2ndite \u00eenainte de apari\u021bia noilor sisteme digitale), ci transformarea lor \u00een acord cu posibilit\u0103\u021bile tehnologice actuale \u0219i viitoare (un exemplu este automatizarea proceselor repetitive). Alte obiective sunt cre\u0219terea gradual\u0103 a sofistic\u0103rii servicilor publice oferite, prin atragerea \u00een ecosistemul de guvernare electronic\u0103 \u0219i a altor institu\u021bii publice, precum \u0219i eficientizarea procedurilor pentru cet\u0103\u021benii altor \u021b\u0103ri care vor s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Cluj-Napoca;<\/span><\/span><\/p>

                                                              \u00a0<\/b><\/span><\/p>

                                                              UC&P (urbanism, construc\u021bii \u0219i peisaj):<\/strong><\/span> rezultatele trebuie s\u0103 duc\u0103 la reducerea costurilor (at\u00e2t la furnizor c\u00e2t \u0219i mai ales la beneficiar), la cre\u0219terea accesibilit\u0103\u021bii, eliminarea practicilor diferen\u021biate, continuarea transparentiz\u0103rii \u0219i crearea unor instrumente de monitorizare continu\u0103 a serviciilor publice \u00een domeniu. Cerin\u021bele de calitate presupun folosirea de procese sigure, oferirea unor alternative op\u021bionale, servicii de asisten\u021b\u0103 pentru utilizatori \u0219i identificarea responsabilit\u0103\u021bilor \u00een cadrul proceselor. \u00centregul proces trebuie s\u0103 se conecteze cu ini\u021biativele (Smart territory) existente deja la nivelul Consiliului Jude\u021bean (Ghi\u0219eul Unic \u0219i Atlasul Teritorial).<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Digitalizarea va viza 3 direc\u021bii principale: <\/strong><\/span><\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Consultare \u0219i Vizualizare (intern \u0219i public):<\/span> Facilitarea \u00een\u021belegerii, a inform\u0103rii \u0219i particip\u0103rii oricui asupra stadiului dezvolt\u0103rii ora\u0219ului, \u00een ansamblu \u0219i \u00een detaliu. Bazele de date, proiectele concrete \u0219i evolu\u021bia lor trebuie s\u0103 poat\u0103 fi vizualizate, a\u0219adar instrumente de prezentare \u0219i \u201etraducere\u201d vizual\u0103 sunt necesare at\u00e2t pentru exper\u021bii \u00een domeniu c\u00e2t \u0219i pentru publicul interesat. Este necesar\u0103 maparea tuturor informa\u021biilor de interes public, al echip\u0103rii edilitare \u0219i accesului la servicii \u0219i dot\u0103ri publice.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Management \u0219i Implementare (intern).<\/span> Este important\u0103 o digitalizare a fluxului de procese legate de proiecte \u0219i planuri \u00een zone specifice care pot fi accelerate \u0219i facilitate digital. Digitalizarea fluxului de documente \u0219i arhivarea informa\u021biilor sunt prioritare, la fel alc\u0103tuirea bazelor de date integrate.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Planificare Proiecte \u0219i Investi\u021bii (intern \u0219i public).<\/span> Platforma digital\u0103 necesar\u0103 include \u00een principiu un sistem GIS func\u021bional \u0219i o macheta 3D, pe care grupuri \u021bint\u0103 le pot folosi pentru testarea de scenarii \u0219i idei de proiecte, teme de proiectare, concursuri, etc.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Educa\u021bia:<\/strong><\/span> Ora\u0219ul \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 succesul \u00een bun\u0103 parte pe excelen\u021ba sistemului educa\u021bional (la toate nivelurile), iar digitalizarea poate stimula acest lucru. E nevoie de continuarea investi\u021biilor \u00een digitalizare, proiecte pentru atragerea celor mai buni elevi \u0219i studen\u021bi la Cluj, eficientizarea interac\u021biunii elevilor \u0219i studen\u021bilor cu institu\u021biile locale, facilitarea cre\u0103rii de leg\u0103turi c\u00e2t mai directe \u00eentre institu\u021biile educa\u021bionale \u0219i ceilal\u021bi actori din comunitate. De asemenea, universit\u0103\u021bile trebuie valorizate \u0219i sus\u021binute \u00eentruc\u00e2t reprezint\u0103 un avantaj competitiv esen\u021bial \u00een dezvoltarea strategic\u0103 a ora\u0219ului \u0219i pot avea un rol determinant \u00een efortul de transformare digital\u0103.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              S\u0103n\u0103tatea public\u0103 digital\u0103 (e-Health):<\/strong><\/span> Problemele de s\u0103n\u0103tate public\u0103 ar trebui s\u0103 ocupe un loc important \u00een planurile institu\u021biilor publice, cu accent pe cre\u0219terea calit\u0103\u021bii vie\u021bii, accesarea mai facil\u0103 a serviciilor de s\u0103n\u0103tate \u0219i preg\u0103tirea sistemului de s\u0103n\u0103tate pentru evenimente neprev\u0103zute.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Digitalizarea va viza trei direc\u021bii principale (sincronizate cu priorit\u0103\u021bile European Institute of Innovation & Technology – Health): <\/strong><\/span><\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Digitalizarea informa\u021biilor personale<\/span> legate de starea de s\u0103n\u0103tate \u0219i integrarea cu identitatea digital\u0103 a locuitorilor ora\u0219ului Cluj-Napoca, pentru promovarea \u0219i suportul unor vie\u021bi mai s\u0103n\u0103toase (managementul propriei st\u0103ri de s\u0103n\u0103tate);<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Transformarea digital\u0103 a serviciilor de s\u0103n\u0103tate<\/span> – digitalizarea \u0219i conectarea diverselor componente ale sistemului local de s\u0103n\u0103tate vor viza for\u021ba de munc\u0103 din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (suport electronic pentru activitatea lor zilnic\u0103 \u0219i dezvoltarea lor profesional\u0103 continu\u0103), precum \u0219i pozi\u021bionarea locuin\u021bei \u0219i a locului de munc\u0103 drept loca\u021bii de accesare electronic\u0103 a serviciilor de s\u0103n\u0103tate;<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Digitalizarea \u0219i managementul datelor relevante<\/span> pentru starea de s\u0103n\u0103tate – mediu, planificare urban\u0103, calitatea aerului, a apei, a solului, demografie, spa\u021bii verzi.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Economia local\u0103 \u0219i antreprenoriatul:<\/strong><\/span> Clujul datoreaz\u0103 cre\u0219terea accelerat\u0103 din ultima perioad\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 semnificativ\u0103 mediului de afaceri local (firme rom\u00e2ne\u0219ti sau str\u0103ine). Mediul investi\u021bional propice trebuie men\u021binut \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, iar interac\u021biunea cu institu\u021biile statului simplificat\u0103 \u0219i eficientizat\u0103, pentru ca resursele companiilor s\u0103 nu se iroseasc\u0103. Este esen\u021bial\u0103 aici ideea dezvolt\u0103rii unui mediu de business prietenos \u0219i atragerea de capital\/business \u00een ora\u0219. Trebuie sus\u021binut ecosistemul de start-up-uri \u0219i institu\u021biile suport \u0219i de infrastructur\u0103 (incubatoare, acceleratoare, asocia\u021bii formale sau informale), urm\u00e2nd ca startup-urile de succes care au beneficiat de sus\u021binerea prim\u0103riei s\u0103 contribuie ulterior la dezvoltarea urm\u0103toarei genera\u021bii de antreprenori;<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Mediul<\/strong><\/span>: Calitatea vie\u021bii este puternic influen\u021bat\u0103 de calitatea aerului, a apei, a solurilor, utilizarea terenurilor, suprafa\u021ba \u0219i calitatea spa\u021biilor verzi, colectarea de\u0219eurilor \u0219i reciclarea lor. Digitalizarea poate sus\u021bine eficientizarea, inter-conectarea \u0219i sistematizarea colect\u0103rii datelor de mediu, ce va duce la o asumare de c\u0103tre administra\u021bia local\u0103 a unor obiective clare \u0219i m\u0103surabile bazate pe analize complexe care au \u00een spate seturi de date interconectate digital \u0219i relevante pentru starea de fapt a calit\u0103\u021bii factorilor de mediu din municipiu. Prin digitalizarea colect\u0103rii \u0219i stoc\u0103rii datelor de mediu, administra\u021bia local\u0103 va avea la dispozi\u021bie \u00een timp aproape real (NRT) o imagine de ansamblu asupra calit\u0103\u021bii mediului din ora\u0219. Digitalizarea informa\u021biilor de mediu trebuie dublat\u0103 de transparentizare a comunic\u0103rii acestora c\u0103tre cet\u0103\u021beni \u0219i entit\u0103\u021bi cointeresate, ceea ce va duce la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a problematicilor locale de mediu de c\u0103tre publicul larg, la o mai mare receptivitate la politicile publice de mediu ale administra\u021biei locale, precum \u0219i la o calitate a vie\u021bii mai ridicat\u0103.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Mobilitatea<\/strong><\/span>: Este important\u0103 aducerea sub aceea\u0219i umbrel\u0103 a tuturor datelor \u0219i serviciilor de mobilitate, crearea unor servicii online care s\u0103 poat\u0103 interconecta diferitele forme de mobilitate (transport \u00een comun, park&ride, bike sharing, car sharing, pietonal) \u0219i preg\u0103tirea pentru implementarea infrastructurii pentru ma\u0219inile autonome, cu proiecte pilot, pentru impunerea Clujului ca cel mai potrivit ora\u0219 din Rom\u00e2nia pentru astfel de investi\u021bii;<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Ora\u0219ul inteligent:<\/strong><\/span> Cantitatea de date generat\u0103 de num\u0103rul din ce \u00een ce mai mare de senzori \u0219i dispozitive de m\u0103surare este \u00eentr-o cre\u0219tere exponen\u021bial\u0103. Aceste date ar trebui colectate responsabil (cu respectarea standardelor europene de protec\u021bie a vie\u021bii private) \u0219i analizate pentru a informa decizii ulterioare. De asemenea, comunitatea clujean\u0103 poate folosi creativ \u0219i inteligent aceste seturi de date pentru a realiza produse sau servicii inovative.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Cultura \u0219i industriile creative:<\/strong><\/span> Arta \u0219i cultura, la intersec\u021bia cu diferitele dimensiuni ale transform\u0103rii digitale, au poten\u021bialul de a genera incluziune, coeziune social\u0103 \u0219i well-being, de a stimula participarea civic\u0103 \u0219i creativitatea social\u0103, de a accelera adoptarea \u0219i adaptarea ora\u0219ului la prezen\u021ba tehnologiei, dar \u0219i de a contribui la crearea unui cadru critic \u0219i etic de utilizare a acesteia. Eforturile de democratizare a accesului la tehnologie \u0219i de educa\u021bie pentru utilizarea ei pot fi facilitate, \u00een mod semnificativ, prin activit\u0103\u021bi ale operatorilor culturali. Prezen\u021ba con\u021binuturilor culturale \u00een mediul digital, dar \u0219i proiectele care utilizeaz\u0103 \u00een mod creativ cele mai recente posibilit\u0103\u021bi ale tehnologiei, conecteaz\u0103 ora\u0219ul la avangarda artistic\u0103 \u0219i tehnologic\u0103 a Europei. Vitalitatea cultural\u0103 urban\u0103, tem\u0103 \u00een rela\u021bie cu care municipiul Cluj-Napoca ocup\u0103 o pozi\u021bie de lider la nivelul ora\u0219elor secundare din \u021bar\u0103, depinde de factori precum infrastructura cultural\u0103, resursele umane calificate, participarea cultural\u0103 \u0219i industriile culturale, care sunt, la r\u00e2ndul lor, corelate cu nivelul de dezvoltare \u0219i acces la tehnologii digitale. Capitalul uman creativ al ora\u0219ului contribuie nu doar la o ofert\u0103 cultural\u0103 divers\u0103 \u0219i un mediu cultural efervescent, ci \u0219i la numeroase oportunit\u0103\u021bi de inovare \u0219i excelen\u021b\u0103 \u00een cercetarea \u0219i dezvoltarea serviciilor bazate pe IT.\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tServiciile online implementate de c\u0103tre institu\u021biile publice sau de c\u0103tre alte organiza\u021bii private sau non-guvernamentale au de multe ori un num\u0103r mic de utilizatori, ceea ce le afecteaz\u0103 profund impactul pozitiv.\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Unul dintre motivele principale este c\u0103 nivelul mediu de competen\u021be digitale este printre cele mai sc\u0103zute din Europa, \u0219i chiar \u0219i mai sc\u0103zut \u00een cazul celor din grupe de risc (pe criterii de v\u00e2rst\u0103, educa\u021bie, stare social\u0103, etnie, dizabilit\u0103\u021bi). Corijarea pe c\u00e2t posibil a acestor deficien\u021be este fundamentul f\u0103r\u0103 de care transformarea digital\u0103 a unei comunit\u0103\u021bi nu poate avea succes. De asemenea, dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor digitale angaja\u021bilor din institu\u021biile publice locale din Cluj este foarte important\u0103. \u00cen acest domeniu este esen\u021bial\u0103 cooperarea tuturor operatorilor interesa\u021bi (din domeniul public, privat \u0219i non profit). Resursele existente sunt semnificative, \u00eens\u0103 ele trebuie conectate \u00eentr-un mecanism func\u021bional.\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tO parte din problemele \u00eent\u00e2mpinate de cet\u0103\u021beni \u0219i companii \u00een rela\u021bia cu sectorul public, dar \u0219i de institu\u021biile publice \u00een \u00eencerc\u0103rile lor de digitalizare, este lipsa interoperabilit\u0103\u021bii sistemelor informatice \u0219i a aplica\u021biilor existente, deficien\u021bele \u00een interconectarea bazelor de date folosite \u0219i inexisten\u021ba unor standarde comune.\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Aceste standarde sunt legate de colectarea \u0219i stocarea datelor, de implementarea conectorilor necesari -de pild\u0103 API-uri, de politici de securitate \u0219i confiden\u021bialitate, de politici de acces, etc. F\u0103r\u0103 acestea, calitatea \u0219i complexitatea serviciilor publice oferite nu va putea trece, cu toate \u00eencerc\u0103rile de bun\u0103 credin\u021b\u0103 ale deciden\u021bilor, de un anumit nivel de sofisticare. Aceast\u0103 problem\u0103 devine din ce \u00een ce mai greu de rezolvat, pe m\u0103sur\u0103 ce noi \u0219i noi aplica\u021bii sau servicii online sunt g\u00e2ndite \u0219i implementate f\u0103r\u0103 a avea un cadru de interoperabilitate \u0219i standardizare func\u021bional. Pentru a preg\u0103ti aceast\u0103 interconectare propunem m\u0103suri pentru facilitarea conect\u0103rii tuturor organiza\u021biilor interesate, nu doar a celor din sectorul public.\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t

                                                              Obiective strategice<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tObiectivele de mai jos nu sunt, \u00een mod evident, de sine st\u0103t\u0103toare. Ele sunt legate unele de altele \u0219i zonele lor de ac\u021biune se \u00eentrep\u0103trund. Pot fi \u00een\u021belese nu ca ni\u0219te piloni, ci ca nodurile unei plase, noduri care sunt conectate unele cu celelalte. Acestea vor putea fi actualizate, dac\u0103 e nevoie, \u00een cadrul procesului de implementare a acestei strategii. De asemenea, implementarea acestor obiective va fi \u00eenso\u021bit\u0103 de o serie de indicatori de succes, a c\u0103ror opera\u021bionalizare va fi \u00een sarcina noului Innovation Office.\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Din perspectiva prezentei strategii, sustenabilitatea \u0219i rezilien\u021ba reprezint\u0103 preocup\u0103ri strategice transversale, care ar trebui s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 la nivelul celor cinci obiective strategice dar \u0219i a direc\u021biilor de ac\u021biune \u0219i a proiectelor opera\u021bionale aferente celor cinci obiective. Mai jos se reg\u0103se\u0219te o scurt\u0103 descriere a modului \u00een care sustenabilitatea \u0219i rezilien\u021ba se conecteaz\u0103 la procesele de transformare digital\u0103 de la nivel european, na\u021bional \u0219i local. Sustenabilitatea \u0219i rezilien\u021ba trebuie privite ca obiective mari, sistemice, care se reg\u0103sesc la toate nivelurile \u00een procesul de politic\u0103 public\u0103 \u0219i \u00een toate politicile publice, inclusiv \u00een cele care vizeaz\u0103 transformarea digital\u0103.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Prin urmare, vorbim despre o integrare vertical\u0103 \u0219i respectiv orizontal\u0103 a obiectivelor subsumate sustenabilit\u0103\u021bii \u0219i rezilien\u021bei \u00een rela\u021bie cu transformarea digital\u0103. Din perspectiva integr\u0103rii verticale, la nivel european, urm\u0103torul deceniu este asociat cu obiectivele gemene care vizeaz\u0103 tranzi\u021bia c\u0103tre o societate \u0219i o economie verde \u0219i digital\u0103. Aceast\u0103 tranzi\u021bie implic\u0103 \u00eens\u0103 at\u00e2t oportunit\u0103\u021bi c\u00e2t \u0219i provoc\u0103ri \u0219i este necesar s\u0103 existe su-port (inclusiv financiar) din partea UE \u0219i a guvernelor na\u021bionale pentru reforme.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Planurile na\u021bionale de rezilien\u021b\u0103, dezvoltate \u00een contextul suportului financiar propus de Comisie pentru a dep\u0103\u0219i efectele actualei pandemii (NextGenerationEU), includ o alocare de minim 20%din fonduri c\u0103tre priorit\u0103\u021bi legate de tranzi\u021bia digital\u0103. Aceste priorit\u0103\u021bi trebuie definite at\u00e2t \u00een termeni de infrastructur\u0103 digital\u0103, c\u00e2t \u0219i de capacit\u0103\u021bi digitale. La nivel local, strategiile de transformare digital\u0103 vor trebui aliniate \u0219i actualizate \u00een permanen\u021b\u0103 cu obiectivele de la nivel european \u0219i na\u021bional. La nivel na\u021bional, Planul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 face referire la dezvoltarea marilor servicii publice din domeniul educa\u021biei \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een mediul on-line. De asemenea, sunt prev\u0103zute investi\u021bii \u00een infrastructur\u0103 care con\u021bin elemente de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 precum: sistemele informatice de gestiune pentru infrastructura de transport, sistemele de gestiune ale infrastructurii specifice pentru schimb\u0103ri climatice, re\u021bele inteligente destinate transportului sau distribu\u021biei de combustibil de tranzi\u021bie etc. Aceste elemente pot fi integrate vertical la nivel local, prin adaptarea acestor elemente \u00een serviciile publice de la nivel local \u0219i\/sau \u00een sisteme de management a riscurilor de mediu.\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t\u00cen ceea ce prive\u0219te integrarea orizontal\u0103, preocup\u0103rile de sustenabilitate \u0219i rezilien\u021b\u0103 trebuie s\u0103 fie parte a oric\u0103rei strategii de transformare digital\u0103. Pentru prezenta strategie, toate proiectele propuse sub obiectivele strategice 1-5 trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u0219i de impactul asupra mediului (pilonul verde al sustenabilit\u0103\u021bii).\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                              Aceste efecte trebuie g\u00e2ndite \u0219i din perspectiva social\u0103 a sustenabilit\u0103\u021bii, astfel \u00eenc\u00e2t transformarea digital\u0103 s\u0103 creeze coeziune la nivelul comunit\u0103\u021bii locale \u0219i s\u0103 nu amplifice dezechilibre \u0219i inegalit\u0103\u021bi deja existente (pilonul social sau dimensiunea de echitate a sustenabilit\u0103\u021bii). Din perspectiva rezilien\u021bei, tehnologia \u0219i transformarea digital\u0103 trebuie v\u0103zute ca factori care cresc capacitatea comunit\u0103\u021bii locale de a r\u0103spunde la \u0219ocuri de diverse tipuri (de mediu, economice, sanitare etc.) \u0219i de a se recupera, inclusiv prin transformare \u0219i adaptare, \u00een urma acestora. Astfel, ca obiectiv transversal \u00eentr-o strategie local\u0103 de transformare digital\u0103, trebuie analizat\u0103 \u0219i posibilitatea model\u0103rii cu ajutorul tehnologiei (de pild\u0103 Inteligen\u021ba Artificial\u0103) a unor scenarii de risc, pentru a avea conturate posibile solu\u021bii sau strategii de urmat. Tehnologia ne poate ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine cum un ecosistem r\u0103spunde la diverse crize \u0219i \u0219ocuri \u0219i care este abilitatea lui de a reveni la situa\u021bia pre-criz\u0103 \u0219i\/sau de a se transforma.<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Dintre direc\u021biile strategice importante legate de aceste obiective transversale interconectate, men\u021bion\u0103m:<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Realizarea unor mini-analize<\/strong><\/span> de impact pentru toate proiectele incluse \u00een strategie din perspectiva unor criterii de mediu \u0219i sociale \u0219i stabilirea unor standarde minime de performan\u021b\u0103 verde \u0219i de echitate din perspectiva c\u0103rora s\u0103 fie evaluat\u0103 performan\u021ba proiectelor propuse;<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Crearea unui index de rezilien\u021b\u0103<\/span><\/strong> a institu\u021biilor publice pe baza datelor colectate sistematic de c\u0103tre senzori; diseminarea periodic\u0103 a rezultatelor performan\u021bei institu\u021biilor publice \u00een termeni de rezilien\u021b\u0103;<\/p>

                                                              \u00a0<\/p>

                                                              Conectarea unor concepte \u0219i strategii<\/span><\/strong> din sfera dezvolt\u0103rii durabile (de ex., economie circular\u0103, amprent\u0103 zero de carbon) cu \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea serviciilor publice prin procese de transformare digital\u0103; folosirea tehnologiei pentru a maximiza componentele de mediu \u0219i sociale ale sustenabilit\u0103\u021bii.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea serviciilor publice\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tPornind de la evaluarea stadiului actual \u0219i dup\u0103 un audit al serviciilor existente \u0219i al gradului lor de digitalizare, este de dorit mutarea gradual\u0103 online a celor mai utilizate servicii (pasul 1) \u0219i interconectarea lor \u00eentr-o logic\u0103 func\u021bional\u0103 \u2013 de pild\u0103 cea a evenimentelor de via\u021b\u0103: toate serviciile oferite de institu\u021biile publice pentru un anumit eveniment s\u0103 fie disponibile centralizat \u0219i s\u0103 poat\u0103 face schimb de date (pasul 2). De asemenea, e nevoie de inter-conectarea bazelor de date \u0219i a aplica\u021biilor folosite \u00een interiorul institu\u021biilor publice (ideal prin intermediul unui cadru comun la nivel na\u021bional); implementarea unui single sign-on (ideal tot ca parte a unui sistem na\u021bional); standardizarea colect\u0103rii datelor \u0219i a modurilor \u00een care se face schimb de date; deschiderea c\u00e2t mai multor seturi de date colectate sau generate de c\u0103tre sectorul public c\u0103tre comunitate. Serviciile online adresate companiilor trebuie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite \u0219i eficientizate, cu scopul de a simplifica pe c\u00e2t posibil interac\u021biunea cu institu\u021biile publice; aceste servicii adresate mediului privat trebuie s\u0103 creasc\u0103 \u00een complexitate \u0219i num\u0103r, ceea ce poate avea ca rezultat cre\u0219terea num\u0103rului de companii create sau atrase \u00een comunitate.\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tDezvoltarea infrastructurii digitale\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tCantit\u0103\u021bile din ce \u00een ce mai mari de date, care vor fi colectate \u0219i transmise de num\u0103rul cresc\u00e2nd de senzori, vor trebui colectate \u0219i analizate. Alegerile cu privire la infrastructur\u0103 (cloud sau datacenter municipal, cablat sau wireless - \u0219i ce fel de wireless, ce senzori IoT, etc.) sunt importante \u0219i ar trebui stabilite de la \u00eenceputul proiectului, ca parte a unui master plan pentru infrastructura digital\u0103 a ora\u0219ului. Acesta trebuie s\u0103 ofere \u0219i posibilitatea adapt\u0103rii ulterioare la dezvolt\u0103ri tehnologice viitoare. Prim\u0103ria trebuie s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u0219i dezvoltarea \u00een comunitate a infrastructurii fizice care sus\u021bine inovarea digital\u0103 (incubatoare, co-working spaces, maker spaces, etc.). Stabilirea standardelor de interconectare la viitoarea platform\u0103 urban\u0103 de date va facilita crearea unei re\u021bele care va cuprinde organiza\u021bii publice \u0219i private, prin intermediul c\u0103reia se vor putea oferi companiilor \u0219i cet\u0103\u021benilor servicii digitale complexe. Ar trebui asigurat un buget adecvat pentru actualizarea periodic\u0103 a echipamentelor IT din institu\u021biile publice, pentru a \u021bine pasul cu dezvoltarea tehnologic\u0103. Proiectele pilot vor putea testa, pe l\u00e2ng\u0103 solu\u021bii software \u0219i servicii digitale, \u0219i noi echipamente (de pild\u0103 diver\u0219i senzori) care, \u00een cazul \u00een care se vor dovedi potrivite, ar putea fi introduse pe scar\u0103 larg\u0103. \t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tDecizii bazate pe date\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tSe simte tot mai acut nevoia sistematiz\u0103rii colect\u0103rii \u0219i analizei de date, ca \u0219i necesitatea \u00eenfiin\u021b\u0103rii \u00een prim\u0103rie a unei structuri care s\u0103 fie specializat\u0103 \u00een acest domeniu. Este necesar\u0103 crearea unui data ware-house unde acestea s\u0103 fie colectate, crearea periodic\u0103 a unor rapoarte bazate pe date interconectate, digital dashboard pentru primar \u0219i managerii din prim\u0103rie, stabilirea unor instrumente care s\u0103 colecteze periodic date sociologice din ora\u0219. Gradual, datele colectate \u0219i accesul la ele ar trebui extins dincolo de sectorul public. Cu ajutorul tehnologiei, deciziile pot fi bazate pe date concrete, reale sau modelate; de exemplu, unul din obiectivele pe termen lung este realizarea unui geam\u0103n digital al ora\u0219ului fizic, care s\u0103 poat\u0103 fi folosit pentru testarea ideilor \u0219i proiectelor \u00eenainte de implementare, pentru a determina cu mult mai mult\u0103 precizie posibilele efecte \u0219i consecin\u021be ale proiectelor. Un obiectiv pe termen mediu ar fi automatizarea gradual\u0103 a unor decizii, care poate duce la eficientizarea proceselor din interiorul institu\u021biei \u0219i la sc\u0103derea volumului de munc\u0103 repetitiv\u0103 pentru func\u021bionarii din prim\u0103rie. \t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tParticipare \u0219i transparen\u021b\u0103\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tEste vital\u0103 implementarea unor programe masive de cre\u0219tere a competen\u021belor digitale pentru cet\u0103\u021beni, mai ales pentru cei din grupe de risc (pe criterii de de v\u00e2rst\u0103, educa\u021bie, etnie, stare social\u0103, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi); de asemenea, un program distinct ar trebui s\u0103 aib\u0103 ca beneficiari func\u021bionarii publici, pentru ca ei s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege obiectivele strategiei, care sunt beneficiile pentru institu\u021bie \u0219i pentru ei personal, proiect dublat de recalificare \u0219i programe de training pentru cei afecta\u021bi de digitalizare. Este benefic\u0103 extinderea \u0219i popularizarea larg\u0103 a serviciilor participative (MyCluj, Bugetarea participativ\u0103, instrumentele Centrului de Inovare \u0219i Imagina\u021bie Civic\u0103 (CIIC)) \u0219i eventuala creare a unor noi astfel de instrumente; continuarea transparentiz\u0103rii proceselor interne din prim\u0103rie \u0219i a procesului de deschidere a seturilor de date existente, at\u00e2t \u00een prim\u0103rie, c\u00e2t \u0219i \u00een institu\u021biile subordonate, \u0219i sprijinirea utiliz\u0103rii lor de c\u0103tre actorii din comunitate\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tProtejarea datelor cet\u0103\u021benilor \u0219i asigurarea securit\u0103\u021bii cibernetice\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tVolumul tot mai mare de date colectate de c\u0103tre institu\u021bii publice sau private aduce cu sine noi provoc\u0103ri de securitate \u0219i de management al datelor. Drepturile cet\u0103\u021benilor asupra propriilor informa\u021bii personale ar trebui recunoscut \u0219i luat \u00een considerare de la \u00eenceputul oric\u0103ror proiecte\n(eventual cu ajutorul unor actori interna\u021bionali relevan\u021bi). De asemenea, cerin\u021bele tehnice \u0219i organizatorice pentru securitatea sistemelor informatice trebuie sa stea la baza fiec\u0103rui nou proiect dezvoltat. Este vital\u0103 preg\u0103tirea tuturor celor care au acces \u00een sistemele informatice ale institu\u021biilor publice \u00een ceea ce prive\u0219te riscurile de securitate \u0219i strategii de minimizare a lor. Instrumentele tehnologice de securizare a sistemelor \u0219i a datelor trebuie actualizate permanent \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite constant, pe m\u0103sur\u0103 ce natura amenin\u021b\u0103rilor evolueaz\u0103. \t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t

                                                              Direc\u021bii de ac\u021biune strategice<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\tPrioritizarea direc\u021biilor de ac\u021biune \u0219i a proiectelor va fi realizat\u0103 de c\u0103tre o nou\u0103 structur\u0103 creat\u0103 \u00een acest scop \u00een prim\u0103rie; termenul uzitat este cel de Innovation Office, prezent \u00een majoritatea ora\u0219elor care se remarc\u0103 prin digitalizare \u0219i inova\u021bie. Ac\u021biunilor propuse le pot fi ad\u0103ugate \u0219i altele, pe parcursul implement\u0103rii strategiei.\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t

                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea serviciilor publice\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t
                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                              1. inventarul serviciilor publice existente \u0219i propuneri pentru simplificarea sau agregarea lor;<\/span><\/li>
                                                              2. inventarul serviciilor online, starea lor, sugestii de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire pentru fiecare;<\/span><\/li>
                                                              3. propuneri pentru digitalizarea unor servicii \u0219i interconectarea lor \u00eentr-o logic\u0103 func\u021bional\u0103, \u00een colaborare cu speciali\u0219ti UX\/UI;<\/li>
                                                              4. single sign-on pentru cet\u0103\u021beni \u00een rela\u021bia cu organiza\u021biile
                                                                (institu\u021bii publice ini\u021bial); ata\u0219area de acesta a unei semn\u0103turi digitale (primi pa\u0219i conceptuali au fost deja realiza\u021bi, \u00een cadrul proiectului de realizare a infrastructurii pentru Cet\u0103\u021beanul Digital; ar trebui continuat);<\/li>
                                                              5. modelarea proceselor interne din prim\u0103rie \u0219i propunerea unor simplific\u0103ri \u0219i eficientiz\u0103ri;<\/li>
                                                              6. crearea unui ghi\u0219eu unic pentru cet\u0103\u021benii str\u0103ini care vor s\u0103 se stabileasc\u0103, chiar \u0219i temporar, \u00een Cluj-Napoca;<\/li>
                                                              7. propuneri de programe prioritare pentru zone de interes major:<\/li><\/ol>
                                                                \u00a0<\/div>

                                                                UC&P (urbanism, construc\u021bii \u0219i peisaj)<\/b><\/span><\/p>

                                                                \u00a0<\/p>

                                                                1. macheta digital\u0103 a ora\u0219ului, cu straturi informa\u021bionale diverse (macheta volumetric\u0103, elementele de dotare public\u0103 -parcuri, spitale, func\u021biunile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt universitar, \u0219colar \u0219i pre\u0219colar, de s\u0103n\u0103tate, de cultur\u0103, etc; vizualizarea datelor de interes public, zonificare \u0219i regulamente de urbanism, interog\u0103ri de interes public \u00een sistemul GIS); dezvoltarea unui cadastru digital la nivel metropolitan;<\/li>
                                                                2. integrare propuneri de proiecte\/cl\u0103diri\/investi\u021bii \u00een macheta digital\u0103, ca parte a proceselor de participare \u0219i consultare a popula\u021biei;<\/li>
                                                                3. digitalizarea complet\u0103 a depunerii\/eliber\u0103rii de acte de c\u0103tre cet\u0103\u021beni \u00een domeniul urbanistic;<\/li>
                                                                4. digitalizarea proceselor interne de progres, avizare, arhivare \u0219i de vizualizare\/accesare a proiectelor \u0219i planurilor \u0219i emiterea \u00een format digital a tuturor documentelor eliberate de Direc\u021bia de urbanism;<\/li>
                                                                5. testarea de scenarii \u0219i variante \u00een format digital, prin construc\u021bia \u0219i accesul la baze de date \u0219i interog\u0103ri grafice.<\/li><\/ol>
                                                                  \u00a0<\/div>

                                                                  Educa\u021bie preuniversitar\u0103.<\/b><\/span><\/p>

                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                  1. Evaluarea necesit\u0103\u021bilor de infrastructur\u0103 \u0219i echipamente digitale pentru toate \u0219colile din zona metropolitan\u0103;<\/li>
                                                                  2. Echiparea \u0219colilor cu tehnologie de ultima genera\u021bie;<\/li>
                                                                  3. Sus\u021binerea activit\u0103\u021bilor Clusterului de educa\u021bie – C-Edu;<\/li>
                                                                  4. Sus\u021binerea cre\u0103rii leg\u0103turilor automatizate de schimb de date \u00eentre \u0219coli, Inspectoratul \u0218colar Jude\u021bean, institu\u021bii publice \u0219i al\u021bi actori interesa\u021bi, pe baza unor protocoale standardizate;<\/li>
                                                                  5. Ini\u021bierea unor programe de training \u00een utilizarea noilor tehnologii \u00een predare pentru profesori, cu sprijinul altor stakeholderi (de pild\u0103 companiile IT);<\/li>
                                                                  6. Sus\u021binerea unor ini\u021biative comunitare care s\u0103 descopere \u0219i s\u0103 premieze exemple de bune practici \u00een acest domeniu.<\/span><\/li><\/ol>
                                                                    \u00a0<\/div>

                                                                    S\u0103n\u0103tate public\u0103.\u00a0<\/b><\/span><\/p>

                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                    1. Ini\u021bierea unui Hub de s\u0103n\u0103tate public\u0103, care s\u0103 integreze diver\u0219ii actori relevan\u021bi din domeniu: administra\u021bie local\u0103, furnizori publici \u0219i priva\u021bi de servicii de s\u0103n\u0103tate, universit\u0103\u021bi, firme private, start-upuri, organiza\u021bii neguvernamentale;<\/li>
                                                                    2. Organizarea de evenimente \u0219i proiecte reiterative de tip \u201einnovation\u201d (organizate de c\u0103tre administra\u021bia local\u0103, institu\u021bii academice), urmat\u0103 de validarea \u0219i implementarea solu\u021biilor \u00een contexte \u0219i situa\u021bii reale;<\/li>
                                                                    3. Implementarea unui mecanism de colectare continu\u0103 a datelor legate de s\u0103n\u0103tate (micro – ale locuitorilor ora\u0219ului \u0219i macro – ale mediului fizic, social \u0219i cultural al ora\u0219ului).<\/span><\/li><\/ol>
                                                                      \u00a0<\/div>

                                                                      Mediu<\/b>.\u00a0<\/span><\/span><\/p>

                                                                      \u00a0<\/p>

                                                                      1. Dezvoltarea unui circuit digitalizat \u0219i automatizat de colectare a datelor de la senzorii de mediu, cu o component\u0103 de comunicare wireless \u00een timp real a acestor date c\u0103tre centre de stocare de date \u0219i de analiz\u0103 a acestora, c\u0103tre administra\u021bia local\u0103 \u0219i comunitate;<\/li>
                                                                      2. Dezvoltarea unui atlas digital de mediu pentru Cluj-Napoca \u0219i Zona Metropolitan\u0103 care s\u0103 includ\u0103 date de mediu (aer, ap\u0103, sol, biotopuri, clim\u0103, utilizarea terenurilor, energie verde, spa\u021bii verzi, trafic, zgomot, etc.), metadate \u0219i vizualiz\u0103ri;<\/li>
                                                                      3. Dezvoltarea unei aplica\u021bii mobile privind accesibilitatea zonelor verzi albastre (spa\u021bii verzi \u0219i corpuri de ap\u0103).<\/li><\/ol>
                                                                        \u00a0<\/div>

                                                                        Economie local\u0103 \u0219i antreprenoriat.<\/b><\/span><\/p>

                                                                        \u00a0<\/p>

                                                                        1. Dezvoltarea unui mediu atractiv \u0219i inovativ pentru companiile existente \u00een ora\u0219 sau pentru cele care ar vrea s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Cluj-Napoca;<\/li>
                                                                        2. Programe de sus\u021binere a start-up-urilor din Cluj-Napoca (finan\u021b\u0103ri, spa\u021bii de co-working, incubator, accelerator, etc.), prin programe precum Start-up City Cluj-Napoca;<\/li>
                                                                        3. Asumarea de c\u0103tre Prim\u0103ria Cluj-Napoca a rolului de conector \u00eentre actorii locali<\/li>
                                                                        4. Sus\u021binerea diploma\u021biei economice prin sprijinirea organiz\u0103rii evenimentelor de business \u00een domeniile economice prioritare (economia bazat\u0103 pe cunoa\u0219tere) – dup\u0103 relaxarea m\u0103surilor de distan\u021bare social\u0103 actuale.<\/li><\/ol>
                                                                          \u00a0<\/div>

                                                                          Cultur\u0103 \u0219i industrii creative<\/b>.\u00a0<\/span><\/span><\/p>

                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                          1. Ini\u021bierea unui proiect de digitalizare a patrimoniului cultural, cuplat\u0103 cu dezvoltarea de instrumente digitale pentru accesul larg \u0219i\/sau personalizat la patrimoniul muzeelor, bibliotecilor, arhivelor \u0219i al institu\u021biilor culturale \u0219i dezvoltarea de platforme de colaborare, co-creare \u0219i streaming, care s\u0103 permit\u0103 crea\u021bia \u0219i difuzarea de con\u021binuturi artistice online;<\/li>
                                                                          2. Dezvoltarea unei platforme digitale integrate (CulturaIn-Cluj.ro), care s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 agenda cultural\u0103, ghidul cultural al ora\u0219ului \u0219i o serie de servicii care s\u0103 faciliteze accesul larg la cultur\u0103.<\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t

                                                                            \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tCompeten\u021be \u0219i incluziune digital\u0103\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t
                                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                                            1. proiecte de cre\u0219tere a cuno\u0219tin\u021belor \u0219i aptitudinilor digitale pentru func\u021bionari, inclusiv cu privire la riscurile de securitate \u00een mediul online \u0219i m\u0103suri esen\u021biale de protec\u021bie;<\/span><\/li>
                                                                            2. proiecte pentru cre\u0219terea alfabetiz\u0103rii digitale a cet\u0103\u021benilor, cu accent pe persoanele din grupe de risc (v\u00e2rstnici, copii, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, persoane cu educa\u021bie precar\u0103);<\/li>
                                                                            3. adaptarea serviciilor online la nevoile persoanelor cu dizabilit\u0103\u021bi; crearea serviciilor noi trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de la \u00eenceput \u0219i de nevoile acestor cet\u0103\u021beni;<\/li>
                                                                            4. campanii de marketing pentru popularizarea at\u00e2t a programelor de incluziune digital\u0103 existente c\u00e2t \u0219i a serviciilor disponibile;<\/li>
                                                                            5. dezvoltarea unui mecanism func\u021bional care s\u0103 permit\u0103 diver\u0219ilor operatori din sectorul privat, universitar \u0219i nonprofit s\u0103 ini\u021bieze \u0219i s\u0103 participe la proiecte de educa\u021bie \u0219i incluziune digital\u0103.<\/span><\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                              \n\t\t\t\t
                                                                              \n\t\t\t\t\t
                                                                              \n\t\t\t\t\t\t
                                                                              \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                              \n\t\t\t\t

                                                                              \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tProtejarea datelor cet\u0103\u021benilor \u0219i securitatea cibernetic\u0103 \t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                              \n\t\t\t\t
                                                                              \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                                              1. analiza datelor colectate din perspectiva GDPR; stabilirea unor reguli clare \u00een ceea ce prive\u0219te colectarea, utilizarea \u0219i partajarea acestor date, care s\u0103 respecte standardele europene de protec\u021bie a datelor \u0219i educarea func\u021bionarilor \u0219i a publicului cu privire la aceste reguli;<\/span><\/li>
                                                                              2. aplicarea unei matrici de evaluare a riscurilor de securitate \u0219i a unui plan de minimizare a acestora pentru fiecare ini\u021biativ\u0103 de digitalizare;<\/li>
                                                                              3. realizarea unui audit de securitate al sistemelor \u0219i serviciilor digitale actuale ale prim\u0103riei;<\/li>
                                                                              4. Instruirea angaja\u021bilor cu privire la riscurile de securitate \u0219i strategiile de minimizare a acestora;<\/li>
                                                                              5. Ini\u021bierea unor colabor\u0103ri cu companiile clujene cu competen\u021be \u00een zona securit\u0103\u021bii cibernetice pentru proiecte comune \u0219i cre\u0219terea nivelului de securitate pentru to\u021bi actorii relevan\u021bi \u00een comunitate;<\/li>
                                                                              6. \u00eenrolarea prim\u0103riei \u00een ini\u021biative interna\u021bionale relevante \u00een domeniul protec\u021biei datelor personale, pentru experien\u021b\u0103 \u0219i know-how.<\/span><\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                \n\t\t\t\t
                                                                                \n\t\t\t\t\t
                                                                                \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                \n\t\t\t\t

                                                                                \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tUniversit\u0103\u021bi, inova\u021bie \u0219i cooperare \t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                \n\t\t\t\t
                                                                                \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                1. Sus\u021binerea cooper\u0103rii \u00eentre universit\u0103\u021bi, mediul de business si administra\u021bia public\u0103 local\u0103;<\/span><\/li>
                                                                                2. Sus\u021binerea universit\u0103\u021bilor \u00een dezvoltarea capacitatilor de cercetare-dezvoltare \u0219i transfer tehnologic;\u00a0<\/span><\/li>
                                                                                3. Stimularea antreprenoriatului local prin intermediul universit\u0103\u021bilor, inclusiv prin crearea sau sus\u021binerea infrastructurii necesare;<\/span><\/li>
                                                                                4. Sus\u021binerea capacit\u0103\u021bii universit\u0103\u021bilor de a atrage studen\u021bi interna\u021bionali, ca parte esen\u021bial\u0103 a conect\u0103rii interna\u021bionale a ora\u0219ului;\u00a0<\/span><\/li>
                                                                                5. Dezvoltarea unor mecanisme de <\/span>specializare inteligent\u0103 (smart specialization) pentru identificarea \u0219i dezvoltarea unor avantaje competitive cu impact inovativ (precum proiectul. InfoBioNano4Health);<\/span><\/li>
                                                                                6. Construc\u021bia unui grup permanent de lucru\u00a0 \u00een domeniul digitaliz\u0103rii al universit\u0103\u021bilor clujene care s\u0103 ofere \u00een mod permanent idei referitoare la integrarea ac\u021biunii universit\u0103\u021bilor \u00een aceast\u0103 zon\u0103.<\/span><\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                  \n\t\t\t\t
                                                                                  \n\t\t\t\t\t
                                                                                  \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                  \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                  \n\t\t\t\t

                                                                                  \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tInterconectare \u0219i decizii bazate pe date\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                  \n\t\t\t\t
                                                                                  \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                  1. inventarul bazelor de date existente \u0219i interconectarea lor (standardizare, simplificare, eliminarea duplic\u0103rii);<\/span><\/li>
                                                                                  2. implementarea unor standarde pentru achizi\u021bia de software care s\u0103 asigure posibilitatea interconect\u0103rii \u0219i schimbului de date cu ecosistemul de aplica\u021bii existent;<\/span><\/li>
                                                                                  3. stabilirea modului de stocare a datelor (cloud, data-center) \u0219i realizarea sau adaptarea unor instrumente interne de analiz\u0103 \u0219i vizualizare;<\/span><\/li>
                                                                                  4. \u00eenfiin\u021barea unei structuri de analiz\u0103 a datelor \u0219i instruirea func\u021bionarilor din departamentele prim\u0103riei \u00een utilizarea acestor noi instrumente;<\/span><\/li>
                                                                                  5. consolidarea \u0219i standardizarea (taxonomie, nomenclatoare, stocare, analiz\u0103) datelor colectate de departamentele prim\u0103riei sau de institu\u021biile subordonate (regii, companii publice, etc.);<\/span><\/li>
                                                                                  6. stabilirea unor indicatori de performan\u021b\u0103 clari \u0219i transparen\u021bi pentru func\u021bionarii din prim\u0103rie \u0219i monitorizarea lor automat\u0103 (dashboards pentru management, de pild\u0103);<\/span><\/li>
                                                                                  7. colectarea periodic\u0103 a unui set c\u00e2t mai bogat de date sociologice din comunitate (\u00een colaborare cu al\u021bi actori interesa\u021bi);<\/span><\/li>
                                                                                  8. realizarea de API-uri publice care permit ter\u021bilor construirea de aplica\u021bii care acceseaz\u0103 \u0219i consum\u0103 date deschise ale institu\u021biilor publice.<\/span><\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                    \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                    \n\t\t\t\t

                                                                                    \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tDezvoltarea infrastructurii digitale municipale\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                    1. conceperea master planului pentru infrastructur\u0103 digital\u0103 a ora\u0219ului, \u00eenso\u021bit de un plan de securitate cibernetic\u0103;<\/span><\/li>
                                                                                    2. Crearea cadrului institu\u021bional (prin noul Innovation Office) prin care proiecte pilot care s\u0103 foloseasc\u0103 cele mai noi tehnologii s\u0103 poat\u0103 fi testate;<\/span><\/li>
                                                                                    3. crearea infrastructurii de inovare – spa\u021bii de tip makers space, makers lab unde antreprenori locali s\u0103 fie \u00eencuraja\u021bi sa colaboreze\/inoveze, un incubator gestionat de prim\u0103rie, centre de inovare digital\u00e3 \u00een colaborare cu al\u021bi parteneri locali, etc.;<\/span><\/li>
                                                                                    4. evaluarea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea acolo unde este cazul a infrastructurii ITC interne din institu\u021biile publice;<\/span><\/li>
                                                                                    5. Stabilirea protocoalelor de interconectare IoT (eventual \u00een colaborare cu ANCOM).<\/span><\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                      \n\t\t\t\t
                                                                                      \n\t\t\t\t\t
                                                                                      \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                      \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                      \n\t\t\t\t

                                                                                      \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tParticipare \u0219i transparen\u021b\u0103\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                      \n\t\t\t\t
                                                                                      \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                      1. dezvoltarea serviciilor de participare existente (MyCluj, Bugetare Participativ\u0103, CIIC);<\/span><\/li>
                                                                                      2. opera\u021bionalizarea platformei de date deschise a prim\u0103riei (cu tot cu regulile de standardizare a seturilor de date existente \u0219i viitoare), cu obiectivul declarat de a include \u0219i seturi de date (standardizate) provenite de la alte organiza\u021bii (publice sau private),\u00a0precum \u0219i deschiderea codului-surs\u0103 al aplica\u021biilor folosite de prim\u0103rie pentru a ajuta \u0219i alte municipalit\u0103\u021bi;<\/span><\/li>
                                                                                      3. extinderea \u0219i aprofundarea vizibilit\u0103\u021bii proceselor interne din institu\u021bie (Registratura online \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 \u0219i extins\u0103, de exemplu);<\/span><\/li>
                                                                                      4. Formularea unei \u201dOpen data local law\u201d, un HCL care s\u0103 impulsioneze deschiderea seturilor de date existente c\u0103tre comunitate;<\/span><\/li>
                                                                                      5. Opera\u021bionalizarea unei solu\u021bii de tip City Dashboard, fie o variant\u0103 comercial\u0103 deja existent\u0103 (de exemplu CityDash), fie una creat\u0103 special pentru Cluj-Napoca.<\/span><\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                        \n\t\t\t\t
                                                                                        \n\t\t\t\t\t
                                                                                        \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                        \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                        \n\t\t\t\t

                                                                                        \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tMobilitate interconectat\u0103\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                        \n\t\t\t\t
                                                                                        \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                        1. interconectarea diferitelor servicii de mobilitate existente (bike-sharing, transport \u00een comun, park&ride, car sharing);<\/span><\/li>
                                                                                        2. proiecte pilot legate de mobilitatea interconectat\u0103 \u0219i autonom\u0103;<\/span><\/li>
                                                                                        3. crearea unor solu\u021bii care s\u0103 permit\u0103 utilizarea mai eficient\u0103 a infrastructurii existente \u0219i promovarea lor (car sharing, parc\u0103ri reziden\u021biale, etc.); extinderea proiectelor care reduc traficul la ore de v\u00e2rf (autobuze \u0219colare, de pild\u0103);<\/span><\/li>
                                                                                        4. analiza constant\u0103 \u0219i adaptarea re\u021belei de linii de transport \u00een comun la realit\u0103\u021bile din teren (apari\u021bia unor noi ansambluri reziden\u021biale, de pild\u0103).<\/span><\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          Implementare \u0219i proiecte opera\u021bionale \n<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          \u00cen\u021belegerea implement\u0103rii \u0219i opera\u021bionaliz\u0103rii strategiei trebuie f\u0103cut\u0103 \u00eentr-un context specific transform\u0103rii digitale, ce prive\u0219te strategia ca un cadru de dezvoltare pe termen lung \u0219i se concentreaz\u0103 pe construc\u021bia unei platforme comunitare inteligente capabile s\u0103 reuneasc\u0103 permanent energiile existente \u00een comunitate. Pentru implementarea cu succes a proiectelor opera\u021bionale este nevoie de existen\u021ba, la nivelul prim\u0103riei, a unui vehicul institu\u021bional, coordonat de un Chief Innovation Officer, care s\u0103 dispun\u0103 de personal propriu \u0219i care s\u0103 reuneasc\u0103 \u00een board-ul s\u0103u reprezentan\u021bi ai stake-holderilor locali.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Acest board va avea un rol tactic \u0219i opera\u021bional \u0219i se va coordona permanent cu Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat \u0219i Inovare \u00een IT. Odat\u0103 ce cadrul strategic este definit \u0219i poate oferi obiectivele \u0219i direc\u021biile strategice principale, opera\u021bionalizarea devine un element cheie \u00een implementarea cu succes a strategiei. \u00centr-un domeniu at\u00e2t de dinamic precum cel al transform\u0103rii digitale este inutil\u0103 stabilirea rigid\u0103 a unor liste de proiecte opera\u021bionale e\u0219alonate pe perioade lungi de timp. O abordare mult mai flexibil\u0103 \u0219i eficace este dezvoltarea, \u00een interiorul acestui cadru strategic, a unor procese continue de construc\u021bie a proiectelor opera\u021bionale, care s\u0103 se conecteze cu obiectivele \u0219i cu priorit\u0103\u021bile strategice ale ora\u0219ului.\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          Proiectele vor fi structurate pe trei zone distincte: <\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          1.proiecte de tip <\/span>core<\/b> (capabile sa afecteze pe scar\u0103 larg\u0103 \u0219i pe termen mediu sau lung comunitatea, lung comunitatea, precum identitatea digital\u0103, platforma urban\u0103 de date, maparea proceselor interne \u0219i a gradului de digitalizare sau hub-urile de inovare digital\u0103;<\/span><\/p>

                                                                                          2. proiecte opera\u021bionale (<\/span>portofoliul flexibil<\/b>) care apar periodic, se circumscriu obiectivelor strategice \u0219i se conecteaz\u0103 permanent cu evolu\u021biile tehnologice \u0219i de mediu;<\/span><\/p>

                                                                                          3. proiecte <\/span>pilot <\/b>(proof-of-concept), \u00een care ideile venite din comunitate pot fi testate rapid, scalate dac\u0103 au succes sau abandonate dac\u0103 nu sunt potrivite \u00een acel moment. Sus\u021binerea prim\u0103riei pentru realizarea infrastructurii ini\u021biale e esen\u021bial\u0103.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\tConectarea permanent\u0103 a platformei comunitare inteligente cu diverse grupuri resurs\u0103 \u00een domeniul digitaliz\u0103rii, precum clusterele locale, hub-ul educa\u021bional, grupul de lucru interuniversitar pe digitalizare, hub-ul de s\u0103n\u0103tate public\u0103, asocia\u021bii antreprenoriale precum \u0219i cu cet\u0103\u021benii interesa\u021bi este esen\u021bial\u0103 pentru succesul opera\u021bional. \nUn rol important aici \u00eel va avea \u0219i construc\u021bia Fondului de Inovare \u0219i Experiment Cluj (FIEC), ce poate include, pe l\u00e2ng\u0103 fondurile europene sau na\u021bionale disponibile, \u0219i resurse private (b\u0103nci sau al\u021bi investitori) care s\u0103 sus\u021bin\u0103 dezvoltarea proiectelor \u00een domeniul transform\u0103rii digitale. \t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          Proiectele CORE<\/h1>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tPlatforma urban\u0103 de date\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          Platforma Urban\u0103 de Date (PUD) ajut\u0103 deciden\u021bii de la nivelul municipalit\u0103\u021bii s\u0103 aib\u0103 o viziune cuprinz\u0103toare \u0219i pe termen lung asupra felului \u00een care sunt utilizate datele \u00een ora\u0219 \u0219i asupra modului \u00een care se poate \u00eencuraja inova\u021bia \u0219i implicarea cet\u0103\u021benilor. Valoarea unei astfel de platforme vine din faptul c\u0103 ofer\u0103 un \u201cloc\u201d pentru inova\u021bie, participare, colaborare \u0219i creare de valoare \u2013 public\u0103 \u0219i privat\u0103.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          O astfel de platform\u0103 permite furnizorilor de date s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u021bie, \u00eentr-un mod structurat \u0219i securizat, datele pe care le de\u021bin, printr-o platform\u0103 comun\u0103 (vezi Figura 1). Furnizorii de date pot fi municipalitatea cu toate serviciile din subordine, companii, alte institu\u021bii publice, furnizori de date sau alte surse deschise de date.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Datele puse la dispozi\u021bie pot fi structurate sau nestructurate, provenite din bazele de date operate de fiecare furnizor, de la senzori sau dispozitive de tip IoT sau generate \u00een urma interac\u021biunii cet\u0103\u021benilor cu respectivele entit\u0103\u021bi furnizoare de date.\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\tBeneficiarii datelor sunt cet\u0103\u021benii ora\u0219ului, vizitatorii, factorii de decizie din cadrul municipalit\u0103\u021bii, agen\u021bi economici sau institu\u021bii implicate \u00een cercetare \u0219i inovare. Platforma de date va consolida datele puse la dispozi\u021bie de furnizori \u00eentr-un depozit de date \u0219i va func\u021biona ca un \u201cmarketplace\u201d \u00een care utilizatorii de date se \u00eenregistreaz\u0103 \u0219i subscriu pentru a consulta unul sau mai multe depozite de date, \u00een func\u021bie de domeniul de interes. Accesul la date se va realiza securizat \u0219i cu garantarea confiden\u021bialit\u0103\u021bii \u0219i protej\u0103rii datelor cu caracter personal. La nivelul PUD va exista un operator care va asigura \u00eentre\u021binerea \u0219i operarea \u00eentregii platforme (recomandarea noastr\u0103 este ca acest operator s\u0103 fie noul Innovation Office).\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          Pentru ca datele puse la dispozi\u021bie de fiecare participant s\u0103 fie utile celorlal\u021bi participan\u021bi, calitatea datelor este esen\u021bial\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te datele furnizate de municipalitate, la nivelul institu\u021biei se va formula o strategie de dezvoltare a sistemelor IT existente care s\u0103 fac\u0103 posibil\u0103 transmiterea de date coerente \u00een PUD. \u00cen acest sens, pe baza analizelor care se vor efectua se vor face propuneri de eliminare a redundan\u021bei datelor, se vor construi platforme comune de autentificare \u0219i autorizare pentru toate sistemele, platforme GIS unitare, precum \u0219i nomenclatoare comune pentru toate aplica\u021biile. De asemenea platformele care vor gestiona diversele sisteme IoT ale municipalit\u0103\u021bii trebuie s\u0103 poat\u0103 fi coordonate \u0219i comandate unitar \u0219i s\u0103 aib\u0103 structuri de date coerente.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Plec\u00e2nd de la arhitectura de referin\u021b\u0103 propus\u0103 de European Innovation, Partnership on Smart Cities and Communities (EIP-SCC) pentru platformele urbane, au fost identificate urm\u0103toarele capabilit\u0103\u021bi pe care PUD trebuie s\u0103 le aib\u0103:<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Dispozitive\/Echipamente teren<\/strong><\/span>: include senzori, captura \u0219i \u00eenregistrarea datelor, generarea de evenimente, accesibilitate local\u0103 sau de la distan\u021b\u0103;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Comunica\u021bii, Re\u021bea \u0219i Transport:<\/strong><\/span> capabilit\u0103\u021bi de management al elementelor de re\u021bea, configurare a elementelor de re\u021bea, securitatea re\u021belei, provizionare dispozitive, gestiunea conect\u0103rii dispozitivelor, procesarea datelor despre dispozitive sau evenimente, stocarea \u0219i distribuirea datelor despre dispozitive sau evenimente \u0219i securizarea transmiterii datelor (prin criptare);<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Gestiune Dispozitive \u0219i Servicii Opera\u021bionale<\/span><\/strong>: capabilit\u0103\u021bi de \u00eenregistrare \u0219i configurare dispozitive, monitorizarea st\u0103rii dispozitivelor, gestiunea alarmelor \u0219i a erorilor;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Gestiunea Datelor:<\/span><\/strong> include capabilit\u0103\u021bi pentru descoperirea datelor, modelarea datelor, ingestia datelor, virtualizarea datelor, transformarea \u0219i agregarea datelor, managementul securit\u0103\u021bii \u0219i confiden\u021bialit\u0103\u021bii datelor, managementul meta-datelor, managementul datelor semi-structurate sau nestructurate, managementul datelor de tip master \u0219i referin\u021b\u0103, c\u0103utarea datelor, analiz\u0103 datelor, publicarea datelor, reprezentarea georefen\u021biat\u0103 a datelor;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Integrare \u0219i orchestrare:<\/span><\/strong> include capabilit\u0103\u021bi pentru schimbul de date, mesagerie, gestiunea API-urilor, managementul regulilor, managementul evenimentelor, managementul tranzac\u021biilor din cadrul unei organiza\u021bii sau \u00eentre mai multe organiza\u021bii, orchestrarea \u0219i monitorizarea proceselor, colaborare, comunicare \u0219i social media, personalizare servicii;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Securitate \u0219i Confiden\u021bialitate:<\/span><\/strong> include capabilit\u0103\u021bi pentru guvernan\u021ba securit\u0103\u021bii, controlul accesului \u0219i al drepturilor, managementul riscurilor de securitate \u0219i confiden\u021bialitate, criptografie \u0219i auditare;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Servicii Comune:<\/span><\/strong> include centru de opera\u021biuni, managementul serviciilor \u0219i managementul canalelor de acces.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tIdentitate digital\u0103\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          Una dintre cele mai mari probleme \u00een rela\u021bia institu\u021biilor sectorului public cu cet\u0103\u021benii, companiile sau ONG-urile este legat\u0103 de autentificare. Statele sau comunit\u0103\u021bile care ofer\u0103 servicii digitale de calitate \u0219i cu un grad \u00eenalt de sofisticare au rezolvat, \u00eentr-un fel sau altul, problemele identit\u0103\u021bii \u0219i autentific\u0103rii. \u00cen mod ideal, identitatea digital\u0103 \u0219i modul de autentificare ar fi proiecte la nivel cel pu\u021bin na\u021bional, dac\u0103 nu european. <\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Cu toate acestea, trecerea la un nivel superior a serviciilor publice oferite \u00een Cluj-Napoca necesit\u0103 g\u0103sirea unei solu\u021bii coerente \u0219i scalabile pentru aceast\u0103 problem\u0103, care poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een mai multe proiecte interconectate:<\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Definirea modalit\u0103\u021bilor<\/span><\/strong> acceptate de autentificare;<\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Definirea gradului de \u00eencredere<\/strong><\/span> necesar pentru diferitele servicii oferite (vezi regulamentul eIDAS); <\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Implementarea principiului \u201dOnce-Only\u201d<\/strong><\/span>, ideal \u00een varianta citizen-centric; <\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Stabilirea modului de colectare \u0219i stocare<\/strong><\/span> a datelor legate de identitate; <\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Stabilirea nivelurilor de acces<\/strong><\/span> \u0219i a regulilor privind securitatea \u0219i confiden\u021bialitatea datelor, precum \u0219i a mecanismelor de prevenire \u0219i identificare a accesului neautorizat.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\tCrearea unei identit\u0103\u021bi digitale func\u021bionale, chiar \u0219i doar la nivelul comunit\u0103\u021bii clujene, ar permite dezvoltarea unor servicii digitale mai complexe. Acest proiect ar putea fi dezvoltat \u00eentr-un parteneriat \u00eentre institu\u021biile publice locale (\u00een special Prim\u0103ria) \u0219i companii private cu experien\u021b\u0103 \u00een acest domeniu (cum ar fi b\u0103ncile sau operatorii de telefonie mobil\u0103). \t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tMaparea proceselor interne \u0219i a gradului de digitalizare\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          \u00cen\u021belegerea modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 fluxurile interne de lucru ale institu\u021biilor publice (\u0219i \u00een special ale prim\u0103riei) este esen\u021bial\u0103 pentru g\u00e2ndirea unor proiecte coerente \u0219i realiste.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          De asemenea, determinarea st\u0103rii actuale a digitaliz\u0103rii proceselor, at\u00e2t interne (\u00een interiorul organiza\u021biei), c\u00e2t \u0219i externe (serviciile oferite c\u0103tre cet\u0103\u021beni, companii sau alte entit\u0103\u021bi), este un pas foarte important \u00een definirea punctului de plecare pentru transformarea digital\u0103 a fiec\u0103rui serviciu public.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          \u00cen continuarea ideii de decizii bazate pe date, suntem de p\u0103rere c\u0103 acest proiect ar trebui ini\u021biat c\u00e2t mai repede posibil, pentru c\u0103 va constitui baza informa\u021bional\u0103 pe care se sprijin\u0103 deciziile cu privire la celelalte proiecte, at\u00e2t core, c\u00e2t \u0219i din portofoliul flexibil. \u00cen acest sens, o serie de ini\u021biative pot fi desf\u0103\u0219urate \u00een paralel, pentru a descrie modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 organiza\u021bia \u00een momentul actual:<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Crearea listei comprehensive<\/strong><\/span> a serviciilor oferite de prim\u0103ria Cluj-Napoca, \u0219i dependin\u021bele (legale, de proces, administrative, etc.) pentru fiecare dintre ele;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Stabilirea gradului de digitalizare<\/strong><\/span> a fiec\u0103rui astfel de serviciu;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Definirea unor reguli clare<\/strong><\/span> dup\u0103 care procesele interne s\u0103 fie evaluate pentru a determina posibilitatea automatiz\u0103rii lor (sarcinile manuale, laborioase, repetitive \u0219i bazate pe reguli se preteaz\u0103 la preluarea lor de c\u0103tre RPA – Robotic Process Automation);<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Inventarul bazelor de date<\/strong><\/span> utilizate \u00een interiorul institu\u021biei \u0219i \u00een rela\u021bia cu alte institu\u021bii sau organiza\u021bii \u0219i inventarierea datelor \u0219i metadatelor colectate;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Stabilirea unor \u201dambasadori digitali\u201d<\/strong><\/span> \u00een interiorul departamentelor prim\u0103riei, care s\u0103 propun\u0103 \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 proiecte de transformare digital\u0103;<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\tAceste proiecte pot constitui primii pa\u0219i pentru o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a felului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 procesele interne. Ulterior, vor fi propuse proiecte care se vor baza pe aceste ini\u021biative (standardizarea colect\u0103rii de date; automatizarea unor procese, eventual cu ajutorul companiilor IT interesate; analiza automat\u0103 sau semi-automat\u0103 a datelor \u0219i vizualizarea lor; reg\u00e2ndirea unor procese interne sau a unor fluxuri de lucru pentru a beneficia de dezvolt\u0103rile tehnologice; cre\u0219terea cantit\u0103\u021bii \u0219i calit\u0103\u021bii seturilor de date deschise oferite de institu\u021bie; interconectarea cu alte organiza\u021bii \u0219i institu\u021bii; etc.). \t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\tSus\u021binerea hub-urilor digitale de inovare\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          Hub-urile Digitale de Inovare reprezint\u0103 structuri noi care vor activa la nivel de regiune \u0219i care vor deveni platforme de colaborare prin intermediul c\u0103rora parteneri din ecosistemul regional, na\u021bional \u0219i european vor colabora \u00een vederea inov\u0103rii \u0219i transform\u0103rii digitale.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Hub-urile Digitale de Inovare vor contribui la transformarea industriilor \u0219i a administra\u021biei publice prin \u00eencorporarea inova\u021biilor digitale, a progresului tehnic \u0219i tehnologic \u0219i vor ajuta la dezvoltarea competen\u021belor digitale.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Hub-urile Digitale de Inovare \u00een context regional \u0219i local pot avea patru func\u021bii principale:<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Realizarea \u0219i utilizarea unei infrastructuri<\/strong><\/span> prin intermediul c\u0103reia tehnologiile \u0219i inova\u021biile digitale s\u0103 fie testate \u00een contexte reale;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Dezvoltarea unui ecosistem<\/span><\/strong> de inovare \u0219i a structurilor necesare pentru facilitarea interac\u021biunii, a schimbului, transferului de cuno\u0219tin\u021be \u0219i know-how;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Dezvoltarea de competen\u021be \u0219i abilit\u0103\u021bi<\/strong><\/span>, at\u00e2t la nivelul societ\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i \u00een institu\u021bii publice \u0219i \u00een industrie;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Suport pentru identificarea<\/strong><\/span> de finan\u021b\u0103ri, at\u00e2t din fonduri europene, c\u00e2t \u0219i na\u021bionale;<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Rolul Hub-urilor de Inovare Digital\u0103 \u00een dezvoltarea ora\u0219ului Cluj\u2013Napoca va fi multiplu. Pe de-o parte vor valorifica poten\u021bialul companiilor IT&C \u0219i a start-up-urilor de a oferi solu\u021bii de digitalizare pentru industrie \u0219i administra\u021bia public\u0103, iar pe de alt\u0103 parte vor contribui la digitalizarea domeniilor de importan\u021b\u0103 strategic\u0103 regional\u0103. Administra\u021bia public\u0103 va avea un rol deosebit de im-portant \u00een Hub-urile Digitale de Inovare, ca partener \u00een ecosistemul Hub-ului, dar \u0219i ca beneficiar al instrumentelor digitale dezvoltate \u0219i testate \u00een infrastructura DIH-ului. Administra\u021bia public\u0103 va beneficia \u0219i de programe de formare de competen\u021be digitale pentru angaja\u021bi \u0219i cet\u0103\u021beni \u00een vederea adopt\u0103rii la o scar\u0103 mai larg\u0103 a instrumentelor \u0219i inova\u021biilor digitale care vor contribui la digitalizarea mai accelerat\u0103 a administra\u021biei publice.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\tPentru a realiza aceste obiective, Hub-urile Digitale de Inovare vor organiza experimente de inovare a c\u0103ror rezultate vor fi tehnologii \u0219i inova\u021bii ce vor fi testate \u0219i validate de c\u0103tre administra\u021bia public\u0103 \u0219i industriile beneficiare. Un alt avantaj pe care-l vor aduce Hub-urile de Inovare Digital\u0103 va fi sincronizarea ora\u0219ului \u0219i a regiunii cu viziunea european\u0103 \u00een vederea digitaliz\u0103rii, cu cele mai importante strategii, politici \u0219i documente europene care valorific\u0103 poten\u021bialul de digitalizare \u00een economie, societate \u0219i administra\u021bia public\u0103.\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          Portofoliul flexibil de proiecte \n<\/h1>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\tPentru portofoliul permanent de proiecte ce pot fi propuse de diver\u0219i actori din comunitate propunem organizarea anual\u0103 a unui eveniment (Cluj Annual Digital Transformation Challenge) \u00een cadrul c\u0103ruia s\u0103 se analizeze evolu\u021bia elementelor cheie ale strategiei \u0219i s\u0103 se prezinte, \u00eentr-o competi\u021bie deschis\u0103, propuneri de proiecte opera\u021bionale corelate cu obiectivele strategice definite. \t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          Acest lucru va permite, pe de o parte, rela\u021bionarea pe termen mediu \u0219i lung cu obiectivele strategice existente \u0219i, pe de alt\u0103 parte, men\u021binerea conect\u0103rii cu evolu\u021bia contextului digital intern \u0219i interna\u021bional. O asemenea abordare va permite realizarea unei dinamici coerente a implement\u0103rii strategiei de transformare digital\u0103.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Evenimentul ar trebui s\u0103 se organizeze pe durata a 2-3 zile \u0219i s\u0103 reprezinte, pe l\u00e2ng\u0103 competi\u021bia de proiecte, un spa\u021biu de comunicare \u0219i conectare a tuturor actorilor interesa\u021bi. Este esen\u021bial ca aceast\u0103 platforma de transformare digital\u0103 s\u0103 devin\u0103 o zon\u0103 de inovare \u0219i s\u0103 \u00eencurajeze permanent testarea \u0219i incubarea unor proiecte de transformare digital\u0103 \u00een comunitate (living lab-ul care trebuie s\u0103 fie Clujul), pentru a stimula construc\u021bia unor abord\u0103ri inovative care au poten\u021bial de cre\u0219tere \u0219i dezvoltare ulterioar\u0103. \u00cen cadrul aceluia\u0219i eveniment, se va prezenta de c\u0103tre Chief Innovation Officer un raport privind implementarea obiectivelor strategice \u0219i evaluarea posibilului impact al noilor dezvolt\u0103ri societale (tehnologice, sociale, de mediu, etc.).<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Cluj-Napoca are deja o tradi\u021bie \u00een organizarea Cluj Innovation Camp (care ar putea deveni parte a conferin\u021bei anuale sau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un eveniment de sine st\u0103t\u0103tor). \u0218i \u00een cadrul acestei ac\u021biuni, exper\u021bi din cadrul ecosistemului co-creaz\u0103 solu\u021bii pentru problemele comunitare identificate.\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          Proiecte pilot<\/h1>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          Proiectele pilot vor putea fi propuse spre implementare \u00eentr-un cadru ini\u021biat \u0219i organizat de c\u0103tre Innovation Office. Acest tip de proiecte este important \u00een virtutea faptului c\u0103 tehnologia \u0219i societatea experimenteaz\u0103 un ritm de schimbare accelerat, care de multe ori nu se mai muleaz\u0103 satisf\u0103c\u0103tor pe procesele de achizi\u021bii publice \u0219i implementare de proiecte clasice. Este de a\u0219teptat c\u0103 o mare parte dintre aceste proiecte pilot nu vor avea succes deplin, dar, adopt\u00e2nd o parte din modul agil de lucru al companiilor private, \u00een special din domeniul IT, exist\u0103 posibilitatea g\u0103sirii unor solu\u021bii inedite \u0219i inovative; New Urban Mechanics din Boston poate oferi idei despre cum astfel de proiecte ar putea fi coordonate.\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<\/i>\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t<\/h3>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\tIdeile acestor proiecte vor putea veni din interiorul institu\u021biilor publice sau de la actorii din comunitate, cu accent pe ruperea barierelor interdepartamentale sau interinstitu\u021bionale \u0219i pe eficientizarea proceselor \u0219i a utiliz\u0103rii resurselor.\t\t\t\t\t<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          Monitorizare, evaluare \u0219i actualizare<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          Monitorizarea implement\u0103rii Strategiei de transformare digital\u0103 va fi realizat\u0103 de board-ul noului Innovation Office, din care vor face parte reprezentan\u021bi ai actorilor comunitari interesa\u021bi: universit\u0103\u021bi, companii private, institu\u021bii publice, organiza\u021bii ne-guvernamentale. Evaluarea stadiului proiectelor va putea fi f\u0103cut\u0103 continuu pe tot parcursul anului, iar cu ocazia Cluj Annual Digital Transformation Challenge CIO-ul va prezenta un raport \u00een care vor fi detaliate proiectele \u00een implementare (cu gradul lor de finalizare) \u0219i planificarea pentru anul urm\u0103tor (cu men\u021biunea c\u0103 portofoliul flexibil de proiecte \u0219i proiectele pilot pot fi actualizate \u00een func\u021bie de dezvolt\u0103rile tehnologice \u0219i condi\u021biile din comunitate).<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          Indicatori generali de succes<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"cluj_0011_Layer\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          M\u0103surarea permanent\u0103<\/strong>\u00a0a beneficiilor programelor implementate \u0219i ajustarea permanent\u0103;<\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Participarea actorilor<\/strong>\u00a0din comunitate;<\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Marketing, promovare, vizibilitate \u0219i early wins<\/i>;<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Un vehicul institu\u021bional<\/strong>\u00a0(de tipul Innovation Office) care s\u0103 aib\u0103 ca scop implementarea \u0219i urm\u0103rirea acestei strategii;<\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Evaluare \u0219i actualizare<\/strong> periodic\u0103 (inclusiv \u00een cadrul unei conferin\u021be anuale);<\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Instituirea unui instrument<\/strong> de colectare continu\u0103 a datelor privind indicatori cheie (gradul de utilizare a serviciilor, percep\u021bia cet\u0103\u021benilor \u0219i a companiilor, timpul de rezolvare a problemelor, num\u0103rul de func\u021bionari \u0219i cet\u0103\u021beni instrui\u021bi, etc.). Instrumentul de evaluare va \u021bine seama \u0219i de standardele Smart City (3720, 3722, 3723);<\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Politici de suport<\/strong> (crearea unor politici pentru felul \u00een care se colecteaz\u0103, stocheaz\u0103 \u0219i utilizeaz\u0103 datele; cerin\u021be clare – inclusiv \u00een procesele de achizi\u021bii publice – pentru folosirea solu\u021biilor open-source oric\u00e2nd este posibil; integrarea solu\u021biilor smart \u00een proiectele importante de investi\u021bii \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput; etc.).<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          Propuneri pentru KPI specifici<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          Prin intermediul mecanismelor de colectare \u0219i analiz\u0103 a datelor propuse \u00een prezenta strategie, vor putea fi m\u0103surate efectele pe care proiectele de transformare digital\u0103 le vor avea asupra comunit\u0103\u021bii. Innovation Office va stabili indicatorii specifici care vor fi urm\u0103ri\u021bi, care vor fi lega\u021bi de cele patru proiecte core (de pild\u0103, num\u0103rul de institu\u021bii locale interconectate, num\u0103rul de baze de date care fac schimb de informa\u021bii, num\u0103rul clujenilor care folosesc identitatea digital\u0103, num\u0103rul fluxurilor de lucru interne descrise \u0219i transformate\/automatizate, num\u0103rul de proiecte ini\u021biate de hub-urile de inovare, etc.) sau de obiectivele strategice prezentate \u00een acest document:<\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          1. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea serviciilor publice (num\u0103rul serviciilor publice digitalizate; num\u0103rul de clujeni care folosesc serviciile digitale ale Prim\u0103riei; cantitatea de date de mediu expus\u0103 c\u0103tre comunitate; num\u0103rul de start-up-uri noi; gradul de folosire al serviciilor culturale digitale; etc.). <\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          2. Dezvoltarea infrastructurii digitale (num\u0103rul spa\u021biilor dedicate inova\u021biei \u2013 acceleratoare, incubatoare, spa\u021bii de coworking \u2013sus\u021binute de administra\u021bia local\u0103, num\u0103rul proiectelor pilot adresate institu\u021biilor publice, num\u0103rul de senzori instala\u021bi \u00een ora\u0219; etc.). <\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          3. Decizii bazate pe date (cantitatea de date generat\u0103 de senzorii din ora\u0219, transmis\u0103 \u0219i analizat\u0103; sofisticarea modelului digital al ora\u0219ului; num\u0103rul proceselor automatizate \u00een prim\u0103rie; etc.). <\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          4. Participare \u0219i transparen\u021b\u0103 (num\u0103rul proceselor consultative din comunitate; num\u0103rul cet\u0103\u021benilor care particip\u0103 la proiecte precum bugetarea participativ\u0103 \u0219i num\u0103rul de proiecte votate \u0219i implementate; num\u0103rul sesiz\u0103rilor \u0219i mesajelor pe platformele precum MyCluj; num\u0103rul de seturi de date deschise puse la dispozi\u021bia comunit\u0103\u021bii \u0219i num\u0103rul aplica\u021biilor bazate pe ele lansate; etc.). <\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          5. Protejarea datelor cet\u0103\u021benilor \u0219i asigurarea securit\u0103\u021bii cibernetice<\/span>
                                                                                          (num\u0103rul incidentelor de securitate \u2013 ideal c\u00e2t mai aproape de 0; num\u0103rul func\u021bionarilor care au participat de cursuri de preg\u0103tire \u00een domeniul securit\u0103\u021bii cibernetice; etc.).<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          ANEXA 1<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t

                                                                                          Strategia de transformare digital\u0103 - exemple de bun\u0103 practic\u0103<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t
                                                                                          \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                          Cele 3 ora\u0219e (Lisabona, Barcelona, Ham-burg) au fost selectate datorit\u0103 pozi\u021biei de ora\u0219e mentor (exemple de bun\u0103 practic\u0103) \u00een programul CE – Digital Cities Challenge – un program de coaching lansat pentru a sprijini politicile de digitalizare \u00een ora\u0219ele UE.<\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          Specificul ora\u0219elor digitale<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                          \u00a0<\/p>

                                                                                          • au un plan strategic realist (ajustat \u00een func\u021bie de evolu\u021bia ora\u0219ului);<\/li>
                                                                                          • ofer\u0103 posibilitatea experiment\u0103rii unor idei inovative;<\/li>
                                                                                          • viziunea ora\u0219ului este legat\u0103 de dezvoltarea sectorului privat;<\/li>
                                                                                          • colecteaz\u0103 date, le utilizeaz\u0103 \u00een luarea deciziilor de politici publice;<\/li>
                                                                                          • dovedesc creativitate \u00een rezolvarea problemei mobilit\u0103\u021bii; insist\u0103 pe securitatea \u0219i protejarea datelor;<\/li>
                                                                                          • digitalizarea e complementar\u0103 cu proiecte de dezvoltare low tech (de exemplu Barcelona utilizeaz\u0103 datele provenite din senzorii de poluare pentru delimitarea unor zone de trafic zero – low tech – pentru a reduce poluarea.<\/li><\/ul>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t

                                                                                            Lisabona<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t
                                                                                            \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                            \u00centre 1980 \u0219i 2001, Lisabona a pierdut o treime din locuitorii s\u0103i, a suferit turbulen\u021be sociale \u0219i teritoriale al\u0103turi de transform\u0103ri economice \u0219i urbane severe. \u00cen acest context, autorit\u0103\u021bile locale au elaborat \u0219i pus \u00een aplicare o strategie ambi\u021bioas\u0103. \u00cen 2011 autorit\u0103\u021bile locale au creat Directoratul General pentru Economie \u0219i Inova\u021bie (parte a Consiliului Local), care a dezvoltat strategia de digitalizare a ora\u0219ului. Aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 a ajutat economia local\u0103 s\u0103 se diversifice, dintr-o economie bazat\u0103 preponderent pe servicii, \u00eentr-una cu o component\u0103 antreprenorial\u0103 \u0219i creativ\u0103 mult mai puternic\u0103.<\/p>

                                                                                            \u00a0<\/p>

                                                                                            Viziunea:<\/span><\/strong> Lisabona, unul dintre cele mai competitive, inovative \u0219i creative ora\u0219e din Europa (one of the most competitive, innovative and creative cities in Europe).<\/span><\/span><\/p>

                                                                                            \u00a0<\/p>

                                                                                            Factori de cre\u0219tere (growth drivers):<\/span><\/strong><\/p>

                                                                                            \u00a0<\/p>

                                                                                            1. Atlantic business hub – ini\u021biative strategice menite s\u0103 atrag\u0103 investi\u021bii \u00een ora\u0219.\u00a0<\/span><\/li>
                                                                                            2. Lisbon Start-up city – crearea unui ecosistem care sa sus\u021bin\u0103 mediul antreprenorial\/start-up-uri. Re\u021beaua de incubatoare locale cuprinde 16 incubatoare, 6 acceleratoare de start-up-uri, peste 400 de start-up-uri \u0219i 4 Fab Labs\u00a0 (fabrication laboratory). Made of LISABOA -community of Lisaboa innovators. Crearea Open data LX – o ini\u021biativ\u0103 de a pune la dispozi\u021bia stakeholderilor locali un set mare de date cu privire la activitatea din ora\u0219, menit\u0103 s\u0103 duc\u0103 la cre\u0219terea transparen\u021bei, a particip\u0103rii locale \u0219i promovarea inova\u021biei \u0219i a creativit\u0103\u021bi economice. \u00cen prezent ini\u021biativele (care utilizeaz\u0103 aceste date) sunt focalizate pe: participarea cet\u0103\u021beneasc\u0103, mobilitate, turism \u0219i cultur\u0103, sustenabilitate. Crearea mai multor parcuri tehnologice (Tagus Park, Lispolis)<\/span><\/li>
                                                                                            3. Mediu integrat al cunoa\u0219terii \u0219i inova\u021biei (integrated knowledge and innovation environment)- porne\u0219te de la caracterul universitar al ora\u0219ului (130k+ studen\u021bi, 15k cercet\u0103tori, 40k absolven\u021bi anual). Study in Lisbon – proiect menit s\u0103 atrag\u0103 studen\u021bi \u00een ora\u0219.\u00a0 Un rol fundamental l-au avut universit\u0103\u021bile (mediul academic local), care au dezvoltat mai multe proiecte menite s\u0103 sprijine \u0219i s\u0103 faciliteze ini\u021biativele inovative (proiectul UNIDEMI \u00een care universit\u0103\u021bile au creat un centru de cercetare menit s\u0103 testeze tehnologii moderne \u0219i s\u0103 asigure transferul tehnologic din sfera experimental\u0103 \u00een sfera business-ului; UNINOVA, similar focalizat pe transfer \u0219i adoptare de tehnologii inovative \u00een interiorul universit\u0103\u021bilor)\u00a0<\/span><\/li>
                                                                                            4. Lisbon Strategic Clusters – identificarea \u0219i dezvoltarea de clustere relevante la nivel global (domeniul financiar, turism, comer\u021b etc). Analiza mediului economic local \u0219i identificarea domeniilor cu poten\u021bial ridicat de cre\u0219tere. Un element important a fost maparea stakeholderilor locali pe fiecare domeniu relevant \u0219i implicarea acestora \u00een toate ini\u021biativele sau proiectele din aceast\u0103 zon\u0103. \u00cen prezent exist\u0103 5 clustere strategice care includ urm\u0103toarele sectoare de activitate: industrii creative (creative economy), servicii de s\u0103n\u0103tate \u0219i relaxare (health and wellbeing), economia marin\u0103 (sea economy), economia digital\u0103 (digital economy), economia albastr\u0103 (turism, smart city, knowledge and innovation).<\/span><\/li><\/ol>

                                                                                              \u00a0<\/p>

                                                                                              Bariere<\/span><\/strong><\/p>

                                                                                              \u00a0<\/p>

                                                                                              De\u0219i Lisabona este un exemplu de transformare de succes, autorit\u0103\u021bile s-au lovit de urm\u0103toarele bariere \u00een acest proces:<\/span><\/p>

                                                                                              \u00a0<\/p>

                                                                                              1. Lipsa voin\u021bei \u0219i consensului politic pentru a urm\u0103ri direc\u021bia strategic\u0103 stabilit\u0103;<\/span><\/li>
                                                                                              2. Grad redus de cooperare \u00een special \u00eentre Universit\u0103\u021bi \u0219i mediul de afaceri (\u00een special IMM-uri);<\/span><\/li>
                                                                                              3. Schimb\u0103ri legislative dese, \u00een special cele care vizau achizi\u021biile publice.<\/span><\/li><\/ol>

                                                                                                \u00a0<\/p>

                                                                                                Sintez\u0103 \u0219i concluzii<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                \u00a0<\/p>

                                                                                                Cazul Lisabonei indic\u0103 urm\u0103toarele elemente cheie:<\/span><\/p>

                                                                                                \u00a0<\/p>

                                                                                                1. Existen\u021ba unei viziuni clare \u0219i a unui plan strategic holistic au facilitat ac\u021biunile autorit\u0103\u021bilor ca \u0219i catalizator \u0219i facilitator pentru schimbare<\/span><\/i>. Un element fundamental \u00een acest proces de planificare l-a reprezentat crearea unui organism institu\u021bional local (Directoratul General pentru Economie \u0219i Inovare), care a reprezentat institu\u021bia lider ce a \u00eempins lucrurile \u00eenainte.<\/span><\/li>
                                                                                                2. Rolul fundamental jucat de universit\u0103\u021bi<\/span><\/i> – Lisabona a fost capabil\u0103 s\u0103 exploateze avantajul oferit de prezen\u021ba universit\u0103\u021bilor \u00een ora\u0219, prin crearea unui mediu de cunoa\u0219tere \u0219i inova\u021bie integrat (autorit\u0103\u021bile au depus eforturi s\u0103 uneasc\u0103 mediul de business local cu know-how-ul oferit de universit\u0103\u021bi, cre\u00e2nd multiple proiecte menite s\u0103 faciliteze cooperare \u0219i dezvoltarea celor dou\u0103 medii). \u00cen paralel, autorit\u0103\u021bile au dezvoltat un proiect menit s\u0103 creasc\u0103 brandul universitar al ora\u0219ului (Study Lisbon) \u0219i s\u0103 atrag\u0103 studen\u021bi interna\u021bionali.<\/span><\/li>
                                                                                                3. Capacitate administrativ\u0103 crescut\u0103<\/span><\/i> – un element esen\u021bial pentru succesul Lisabonei a fost capacitatea autorit\u0103\u021bilor de a transpune \u00een realitate ini\u021biativele \u0219i proiectele create \u00een urma procesului strategic. Se remarc\u0103 abordarea integrat\u0103 (accent pe participare a stakeholderilor \u00een toate proiectele, crearea unui mediu care s\u0103 \u00eencurajeze antreprenoriatul \u0219i inova\u021bia local\u0103 (de exp. Facilit\u0103\u021bi fiscale, finan\u021b\u0103ri specifice, granturi\/competi\u021bii) \u0219i dezvoltarea puternic\u0103 a infrastructurii necesare pentru astfel de ini\u021biative.<\/span><\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t

                                                                                                  Barcelona<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                  Viziunea:<\/span><\/strong> Barcelona este un ora\u0219 al cartierelor productive, la o vitez\u0103 uman\u0103, interconectate, eco-eficiente, re-naturalizate, auto-suficiente energetic \u0219i regenerate cu emisii zero, interconectate \u00eentr-o zon\u0103 metropolitan\u0103 de mare vitez\u0103.<\/span><\/span>\u00a0<\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  Punctul de plecare a fost olimpiada din 1992, care a demonstrat c\u0103 ora\u0219ul e capabil s\u0103 se transforme. Un efect pozitiv indirect a fost cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii de colaborare \u0219i dezvoltarea unui model de a rezolva problemele comunit\u0103\u021bii bazat pe colaborarea mai multor stakeholderi locali (lideri politici, cet\u0103\u021beni, mediul de business, institu\u021bii academice, mediul non profit). Strategia digital\u0103 (Barcelona smart and Digital knowledge) a fost construit\u0103 pe baza unei re\u021bele industriale puternice \u0219i o suit\u0103 de clustere economice, care au permis dezvoltarea unor rela\u021bii de cooperare \u00eentre actorii locali (institu\u021bii, mediul privat, cet\u0103\u021beni, triple helix + universit\u0103\u021bi).<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  Strategia este structurat\u0103 pe trei dimensiuni majore (Transformare digital\u0103 -Administra\u021bie; Inovare digital\u0103 – Sectorul privat; Digital empowerment – Cet\u0103\u021beni), care la r\u00e2ndul lor au mai multe sub dimensiuni, \u00eens\u0103 documentul acoper\u0103 toate cele 6 domenii clasice ale unui ora\u0219 smart:<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  1) guvernare smart, <\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  2) mediu smart <\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  3) mobilitate smart, <\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  4) economie smart, <\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  5) smart living <\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  6) oameni smart (Lombardi, 2011). <\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  De asemenea, strategia acoper\u0103 12 sectoare diferite \u00eentr-o modalitate integrat\u0103: mediu, ICT, mobilitate, ap\u0103, energie, de\u0219euri, natur\u0103, domeniul public (construibil), spa\u021bii publice, guvernare deschis\u0103 (open government), informa\u021bie, servicii. Barcelona a fost Capitala European\u0103 a Inov\u0103rii \u00een 2015. Tehnologia este v\u0103zut\u0103 ca un factor facilitator (enabler) pentru:<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – o mobilitate urban\u0103 mai eficient\u0103 \u0219i sustenabil\u0103;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – sustenabilitatea mediului \u00eenconjur\u0103tor;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – dezvoltarea unui mediu business-friendly \u0219i atragerea de capital;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – integrare \u0219i coeziune social\u0103;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – comunicare \u0219i apropierea de cet\u0103\u021bean;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – cunoa\u0219tere, creativitate, inovare;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – transparen\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 democratic\u0103;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – acces universal la cultur\u0103, educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate. Procesul de implementare a pornit prin crearea unei structuri distincte \u00een cadrul Consiliului local<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – Digital Innovation Office<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – responsabile de strategie.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  1. Guvernare smart\/Smart Governance.<\/strong><\/span> O guvernare smart are la baz\u0103 ideea utiliz\u0103rii tehnologiei moderne \u00een activitatea de guvernare cu scopul cre\u0219terii calit\u0103\u021bii vie\u021bii cet\u0103\u021benilor din comunitate -un ora\u0219 mai participativ \u0219i democratic, mai eficient, transparent \u0219i reprezentativ. Principalele ac\u021biuni \u00een acest domeniu au vizat: a. Open government – deschiderea activit\u0103\u021bii de guvernare c\u0103tre cet\u0103\u021beni: Open data portal – o baz\u0103 de date accesibil\u0103 direct de c\u0103tre cet\u0103\u021beni privind activitatea de la nivelul ora\u0219ului – 326 seturi de date. Informa\u021biile sunt oferite \u00eentr-un format standardizat, liber \u0219i digital, utilizabil de c\u0103tre oricine. Scopul este dezvoltarea de servicii \u0219i produse noi care s\u0103 serveasc\u0103 comunit\u0103\u021bii (pornind de la aceste date). b. Transparen\u021b\u0103 \u0219i Participare – activit\u0103\u021bile autorit\u0103\u021bilor \u0219i \u00een general tot ce \u021bine de procesul de guvernare are la baz\u0103 cele dou\u0103 principii.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  2. Mediu Smart\/Smart Environment.<\/strong><\/span> Principalul obiectiv este transformarea Barcelonei \u00eentr-un ora\u0219 cu emisii zero. \u00cen acest sens, strategia se focalizeaz\u0103 pe 3 puncte: management smart al de\u0219eurilor, management smart al apei \u0219i conservarea energiei \u0219i sustenabilitate. Printre proiectele implementate: un sistem smart de colectare a de\u0219eurilor care alerteaz\u0103 serviciile de colectare atunci c\u00e2nd un container e peste 80% plin; program de reciclare cu stimulente pentru cet\u0103\u021beni; \u00een managementul apei unul din programe folose\u0219te tehnologia pentru a iriga spa\u021biile verzi din ora\u0219 (tele-managed irrigation system) – un sistem care m\u0103soare condi\u021biile din sol, aer \u0219i \u00een func\u021bie de aceste variabile decide cantitatea, timpul de iriga\u021bie \u0219i ora la care sunt irigate aceste spa\u021bii (reducere a costurilor cu peste 25%); \u00een zona energiei verzi\/regenerabile principalele ini\u021biative au vizat utilizarea unor panouri foto-voltaice pentru a furniza apa cald\u0103 \u00een blocuri (construc\u021bie unei ferme foto-voltaice care acoper\u0103 necesarul a peste 150 de familii).<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  3. Mobilitate Smart\/Smart Mobility.<\/strong><\/span> Adoptarea unor ini\u021biative care s\u0103 ofere o mobilitate sigur\u0103, sustenabil\u0103, corect\u0103 (fair) \u0219i eficient\u0103. \u00cen acest sens, autorit\u0103\u021bile au dezvoltat un proiect major de intro-ducere a bicicletelor \u00een ora\u0219 ca mijloc de mobilitate urban\u0103 – Barcelona Bike Project – \u00eenceput \u00een 2007. Barcelona se bucur\u0103 de peste 150 km de piste, 6000+ biciclete \u0219i peste 400 de sta\u021bii (distan\u021ba medie 350m). Alte ini\u021biative vizeaz\u0103 un sistem de semnalizare \u0219i semaforizare smart, parc\u0103ri inteligente, un sistem de transport public local inteligent (buss-uri verzi, desemnarea liniilor de transport in mod eficient, acoperire a ora\u0219ului).<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  4. Economie smart\/Smart Economy.<\/strong><\/span> Unul dintre proiecte – Barcelona 22@ tehnological district – a transformat o veche fabric\u0103 \u00eentr-un centru de inovare \u0219i dezvoltarea unui \u00eentreg campus de inovare (Smart City Campus). \u00cen cadrul cam-pusului au fost create 5 clustere de dezvoltare: ICT, Media cluster, biomedical cluster, energy cluster, design cluster. De asemenea, renovarea zonei centrale vizeaz\u0103 p\u0103strarea arhitecturii originale \u0219i adoptarea unor tehnologii moderne astfel \u00eenc\u00e2t zona s\u0103 aib\u0103 emisii zero \u0219i s\u0103 fie auto-sustenabil\u0103 din punct de vedere energetic. A\u0219adar, principalul obiectiv al acestui campus este crearea unui spa\u021biu al sinergiilor \u00eentre sectorul privat, cet\u0103\u021beni, universit\u0103\u021bi \u0219i autorit\u0103\u021bi pentru proiecte inovative. Alte centre tehnologice (infrastructur\u0103) create: Barcelona Institute of Science and Technology (BIST), incubatoare precum Seedrocket, LaSalle Technova, Wayra. Alte proiecte din aceast\u0103 sfer\u0103: Centre de inovare (acceleratoare de startup, fab labs, incubatoare), sistem de operare al ora\u0219ului – Barcelona City OS (platforma digital\u0103 care integreaz\u0103 toate sistemele smart de la nivelul ora\u0219ului \u0219i permite autorit\u0103\u021bilor o imagine de ansamblu asupra modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 ser-viciile din ora\u0219).<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  5. Smart Living.<\/strong><\/span> Ora\u0219ul a dezvoltat mai multe proiecte \u00een domeniile: s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie, tehnologie, comunica\u021bii. Scopul acestor proiecte este s\u0103 ofere servicii publice mai bune \u0219i s\u0103 amelioreze calitatea vie\u021bii locuitorilor. Printre servicii: Telecare, (sprijin pentru persoanele din categorii defavorizate sau persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103- 70k+ utilizatori), Vincles BCN (ajutor persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 care tr\u0103iesc singure (social support). Alte ini\u021biative \u00een zona culturii sau a educa\u021biei: MSchools, Smart Allotment, Infantium (servicii bazate pe tehnologie destinate cet\u0103\u021benilor). Tot \u00een acest domeniu se \u00eencadreaz\u0103 \u0219i aplica\u021biile mobile dezvoltate pentru diverse servicii oferite direct de autorit\u0103\u021bi (Mobile ID, Apps4BCN).<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  6. Oameni smart\/Smart People.<\/strong><\/span> \u00cen acest domeniu scopul urm\u0103rit este cre\u0219terea particip\u0103rii publice prin edu-carea cet\u0103\u021benilor \u00een utilizarea tehnologiei, pentru a se implica activ \u00een procesul de guvernare local\u0103. Dezvoltarea unui num\u0103r mare de platforme digitale \u0219i aplica\u021bii care s\u0103 permit\u0103 colaborarea stakeholderilor locali al\u0103turi de cet\u0103\u021beni \u0219i autorit\u0103\u021bi, pe domenii diverse, \u00een rezolvarea problemelor locale.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  Bariere <\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  1. Transformarea poten\u021bialului de inovare \u00een proiecte viabile economic – colaborarea \u00eentre stakeholderii locali, \u00een special \u00eentre mediul academic \u0219i sectorul privat pentru crearea unor sinergii este un proces lung \u0219i dificil (nu toate ini\u021biativele au dat roade).<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  2. Condi\u021biile social-economice nu sunt favorabile – principalele probleme \u0219i riscuri sunt modificarea finan\u021b\u0103rilor \u00een domeniul cercet\u0103rii, inov\u0103rii \u0219i tehnologiei. Califi-carea sc\u0103zut\u0103 a for\u021bei de munc\u0103 existente (\u00een competen\u021be digitale); dificult\u0103\u021bi \u00een diseminarea cunoa\u0219terii produse
                                                                                                  (knowledge sharing) la nivelul \u00eentregii economii locale.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  3. Infrastructura existent\u0103 nu este suficient de dezvoltat\u0103 pentru a sus\u021bine ini\u021biativele bazate pe colaborare (infrastructura wi-fi la nivelul ora\u0219ului, acces la diverse tehnologii).<\/p>


                                                                                                  Concluzii <\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  1. Viziunea strategic\u0103 a ora\u0219ului are la baz\u0103 ideea de interconectare, emisii zero\/sustenabilitate \u0219i dezvoltare av\u00e2nd tehnologia ca suport. Conceptual, strategia este dezvoltat\u0103 pornind de la modelul triplu helix – cet\u0103\u021beni, mediu privat, autorit\u0103\u021bi – la care se adaug\u0103 aportul universit\u0103\u021bilor.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  2. Interconectare\/integrare – de\u0219i ora\u0219ul este \u00een plin\u0103 dezvoltare iar num\u0103rul ini\u021biativelor \u0219i proiectelor smart \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, acest proces este unul integrat – conecteaz\u0103 diversele proiecte \u0219i ini\u021biative astfel \u00eenc\u00e2t toate s\u0103 conduc\u0103 spre obiectivele \u0219i viziunea definit\u0103.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  3. Guvernare colaborativ\u0103 – indiferent de domeniul vizat, proiectele au la baz\u0103 conceptul guvern\u0103rii colaborative – implicarea stakeholderilor \u00een \u00eentreg procesul de guvernare. Autorit\u0103\u021bile au dezvoltat infrastructur\u0103 tehnologic\u0103 necesar\u0103 care s\u0103 faciliteze un nivel c\u00e2t mai ridicat de participare.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                  \n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t

                                                                                                  Hamburg<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                  Hamburg s-a clasat mereu \u00een topul ora\u0219elor europene cu un mediu antreprenorial vibrant \u0219i cu o cultur\u0103 digital\u0103 puternic\u0103. S\u0103n\u0103tatea economic\u0103 a ora\u0219ului este reflectat\u0103 \u00een pozi\u021biile de top ocupate de Hamburg \u00een diverse clasamente interna\u021bionale:<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  KW Monitor 25 -Hamburg ocup\u0103 locul 2 dup\u0103 Berlin la num\u0103rul de start-up-uri \u0219i locul 1 ca propor\u021bie raportat\u0103 la popula\u021bie. EU Innovation Scorecard (2014) – Hamburg are o rat\u0103 a inov\u0103rii peste media european\u0103 \u0219i este un ora\u0219 lider \u00een inova\u021bie la nivelul UE. Calitatea vie\u021bii este de asemenea o prioritate – pozi\u021bii de top \u00een diverse clasamente – Mercer Quality of Life Index 2014, European Green Capital 2011. Procesul de digitalizare a ora\u0219ului a \u00eenceput \u00een anii 90 \u00eens\u0103 eforturi majore au fost depuse \u00eencep\u00e2nd cu 2015 c\u00e2nd Senatul din Hamburg a adoptat Strategia de Digitalizare a ora\u0219ului, aloc\u00e2nd 3,6 milioane de euro pentru acest proiect. Strategia este menit\u0103 s\u0103 adune toate strategiile sectoriale \u0219i proiectele din domeniul ICT sub aceea\u0219i umbrel\u0103. Digital City Strategy – Hamburg Strategia de Digitalizare a ora\u0219ului Ham-burg este structurat\u0103 pe trei mari domenii:<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  1. Educa\u021bie digital\u0103<\/span><\/strong> – introducerea tehnologiilor moderne \u00een procesul educa\u021bional – principalul proiect este Hamburg Open University – crearea unei platforme digitale la care au acces toate universit\u0103\u021bile unde sunt disponibile toate resursele educa\u021bionale \u00eempreun\u0103 cu serviciile oferite de c\u0103tre universit\u0103\u021bi (\u00eencurajarea colabor\u0103rii \u00eentre universit\u0103\u021bi \u0219i stakeholderi);<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  2. Infrastructur\u0103 digital\u0103<\/strong><\/span> \u0219i solu\u021bii smart -proiectele din aceast\u0103 categorie variaz\u0103 de la sisteme de management smart, sisteme de trafic smart, organizarea smart a portului (SmartPort), infrastructura digital\u0103 \u00een domeniul energiei sustenabile (SmartEnergy). Scopul este crearea unui mediu care s\u0103 permit\u0103 o mobilitate, eficien\u021b\u0103, siguran\u021b\u0103 \u0219i sustenabilitate crescute;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  3. Securitate \u0219i privacy<\/span><\/strong> – proiectele din aceast\u0103 sfer\u0103 vizeaz\u0103 crearea unui mediu digital sigur care s\u0103 inspire \u00eencredere cet\u0103\u021benilor \u00een utilizarea tehnologiilor digi-tale, datorit\u0103 siguran\u021bei \u0219i protec\u021biei datelor.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>


                                                                                                  Principalele zone \u00een care procesul de digitalizare a avansat sunt: – Infrastructura digital\u0103 – de la re\u021bele Wi-fi \u00een cadrul ora\u0219ului p\u00e2n\u0103 la infrastructura necesar\u0103 colect\u0103rii analizei \u0219i utiliz\u0103rii smart a unei multitudini de categorii de date, relevante pentru stakeholderii locali;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – Comunicare digital\u0103<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – crearea portalului Hamburg Transparency Portal menit s\u0103 ofere informa\u021bii complete despre activitatea din ora\u0219 \u00eentr-un mod accesibil \u0219i transparent;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – Servicii publice digitale<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  – modernizarea infrastructurii publice a serviciilor locale astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 ofere o calitate sporit\u0103.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  De la servicii educa\u021bionale, s\u0103n\u0103tate sau transport, transformarea vizeaz\u0103 \u00eencorporarea componentei digi-tale pentru a cre\u0219te eficien\u021ba \u0219i calitatea serviciilor oferite la nivel local. Pentru a sprijini acest proces de dezvoltare colaborativ, autorit\u0103\u021bile au semnat, \u00eempreun\u0103 cu sectorul de business (start-up, IT) \u0219i mediul academic, un parteneriat, \u00een scopul dezvolt\u0103rii unor proiecte comune de inovare, experimentare menite s\u0103 avanseze procesul de digitalizare a ora\u0219ului (arii de interes -smart traffic, smart mobility, smart street lighting, infrastructure sensing, citizen services).<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  Ini\u021biative de succes (\u00een cadrul strategiei) – Digital administration – transformarea serviciilor publice astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ofere \u0219i o component\u0103 smart\/digital\u0103 – oferirea ser-viciilor \u00een mediul digital – ini\u021biative de tip open government – principalul proiect Hamburg Transparency Portal; – NextMedia Hub – crearea unui hub menit s\u0103 promoveze activit\u0103\u021bile media digitale, s\u0103 sprijine dezvoltarea unui eco-sistem care s\u0103 sus\u021bin\u0103 activit\u0103\u021bile de inovare \u00een domeniu \u00eentr-un mod colaborativ; – Management inteligent al traficului – un sistem integrat de management al traficului bazat pe date real time, management smart \u00een transportului public, servicii online pentru parking, servicii de ride-sharing, infrastructur\u0103 pentru vehicule electrice \u0219i autonome; – SmartPort – proiect de transformare a modului de operare a portului din Hamburg (zon\u0103 de peste 7200 ha), care s\u0103 digitalizeze toate activit\u0103\u021bile portuare (smartPort logistics, smartPort services) astfel \u00eenc\u00e2t dezvoltarea economic\u0103 generat\u0103 de activit\u0103\u021bile din port s\u0103 fie sustenabil\u0103 (green economy), iar interac\u021biunea dintre clien\u021bi, business \u0219i autorit\u0103\u021bi s\u0103 fie c\u00e2t mai facil\u0103; – HafenCity – proiect de transformare urban\u0103 a unei zone industriale a ora\u0219ului \u00eentr-o zon\u0103 smart – \u201dCity within a city\u201d. Procesul a \u00eenceput \u00een 2001 \u0219i zona alocat\u0103 (spa\u021bial) a crescut cu 40%, a atras peste 6.000 de reziden\u021bi noi \u0219i peste 500 de companii noi (majoritatea start-up-uri – proces de relocare natural\u0103), care au creat 45.000 de noi locuri de munc\u0103. Zona atrage peste 100.000 de vizitatori nereziden\u021bi pe zi; – Hamburg Open University – proiectul vizeaz\u0103 digitalizarea serviciilor educa\u021bionale oferite de universit\u0103\u021bi, astfel \u00eenc\u00e2t accesul la educa\u021bie \u0219i know-how s\u0103 fie sporit \u0219i s\u0103 \u00eencurajeze colaborarea dintre universit\u0103\u021bi \u0219i stakeholderii locali. Autorit\u0103\u021bile urm\u0103resc \u0219i cre\u0219terea brandului local ca ora\u0219 universitar \u0219i atragerea de categorii noi de \u201dpoten\u021biali\u201d beneficiari pentru toate tipurile de servicii (programe educa\u021bionale, programe de formare, consultan\u021b\u0103, cercetare). Programul are la baz\u0103 crearea unei platforme digitale deschise pentru orice entitate interesat\u0103, dezvoltarea de materiale educa\u021bionale accesibile \u0219i gratuite (open educational resource content) utilizabile de to\u021bi membri re\u021belei; – Smart geo data – colectarea \u0219i utilizarea unui set mare de date care urmeaz\u0103 s\u0103 fie utilizate de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi \u00een procesul decizional, cu sprijinul unor agen\u021bii centrale, dar \u0219i al unor firme private care de\u021bin expertiz\u0103 \u00een domeniu; – Smart energy – transformarea modului de func\u021bionare a ora\u0219ului, \u00eentr-un ora\u0219 sustenabil din punct de vedere energetic, realizat prin colaborarea mai multor stakeholderi locali (produc\u0103tori, distribuitori de energie, consumatori, autorit\u0103\u021bi locale); – E-culture – digitalizarea proiectelor cu caracter cultural pentru a cre\u0219te vizibili-tatea \u0219i atractivitatea ora\u0219ului din punct de vedere cultural (e-culture cloud, e-culture portal). Aceast\u0103 digitalizare a spa\u021biului cultural local e menit\u0103 s\u0103 creasc\u0103 accesul la resurse culturale, nu doar a poten\u021bialilor turi\u0219ti, dar \u0219i a stakeholderilor locali interesa\u021bi (\u0219coli, universit\u0103\u021bi, business-uri).<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  Bariere <\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  1. Colaborarea \u00eentre stakeholderi diver\u0219i -diversitatea mare a stakeholderilor locali implica\u021bi \u00een acest proces a fost o provo-care \u0219i a implicat un proces mai lung de planificare \u0219i implementare.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  2. Perturb\u0103ri datorate schimb\u0103rilor drastice – procesele de inovare, datorit\u0103 schimb\u0103rilor pe care le impun, produc momente de stagnare sau perturbare care genereaz\u0103 cicluri mai lungi de implementare, \u00een principal datorit\u0103 specificului sectorului public (reactivitate, birocra\u021bie \u00een func\u021bionarea sectorului public).<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  3. Cadrul legal privind protec\u021bia \u0219i securi-tatea datelor – cadrul legal german este extrem de stringent cu privire la protec\u021bia \u0219i securitatea datelor fapt care a obligat identificarea unor solu\u021bii viabile nu doar din punct de vedere tehnic ci \u0219i al securit\u0103\u021bii.<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  Concluzii <\/span><\/strong><\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  1. Hamburg a beneficiat de un mediu local dezvoltat – ini\u021bierea procesului s-a f\u0103cut \u00eentr-un mediu propice, deschis pentru astfel de ini\u021biative\/schimb\u0103ri – Ham-burg era plasat \u00een pozi\u021bii de top \u00een diverse clasamente interna\u021bionale privind digitalizarea \u0219i calitatea vie\u021bii;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  2. Guvernare colaborativ\u0103 – \u00eentreg procesul a fost g\u00e2ndit \u0219i dezvoltat av\u00e2nd participarea \u0219i colaborarea ca element esen\u021bial;<\/p>

                                                                                                  \u00a0<\/p>

                                                                                                  3. Sprijin dinspre autorit\u0103\u021bile regionale \u0219i centrale – datorit\u0103 faptului c\u0103 Hamburg este \u00een fapt un ora\u0219 stat – fapt care a con-dus la o sus\u021binere \u0219i implicare direct\u0103 a autorit\u0103\u021bilor de la nivelul statului dar \u0219i a guvernului federal.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                                  \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t

                                                                                                  Concluzii generale<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t
                                                                                                  \n\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                                  1. Procesul de digitalizare are la baz\u0103 conceptul de guvernare colaborativ\u0103 – chiar dac\u0103 apar diferen\u021be \u00eentre viziunea, obiectivele \u0219i proiectele dezvoltate, toate cazurile analizate indic\u0103 un proces de guvernare colaborativ\u0103 bazat pe participarea activ\u0103 a c\u00e2t mai multor stakeholderi \u00een toate etapele procesului, inclusiv \u00een ini\u021bierea sa.<\/li>
                                                                                                  2. Ac\u021biunile de digitalizare vizeaz\u0103 trei mari domenii: actul de guvernare local\u0103 (digitalizare menit\u0103 s\u0103 creasc\u0103 transparen\u021ba, participarea \u0219i democratizarea), servicii publice (digitalizarea urm\u0103re\u0219te eficientizarea la nivel de resurse, cre\u0219terea calit\u0103\u021bii \u0219i accesului, cre\u0219terea calit\u0103\u021bii din perspectiva cet\u0103\u021beanului), cet\u0103\u021beni (digitalizarea vizeaz\u0103 o transformare care s\u0103 aduc\u0103 cet\u0103\u021benii mai aproape de via\u021ba \u0219i managementul comunit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 \u00eei fac\u0103 participan\u021bi activi – educa\u021bie, cre\u0219terea \u00eencrederii \u0219i securitate crescut\u0103).<\/li>
                                                                                                  3. Sustenabilitate – chiar dac\u0103 nu e definit mereu ca un principiu esen\u021bial, el se reg\u0103se\u0219te \u00een toate ini\u021biativele -crearea unor comunit\u0103\u021bi sustenabile din punct de vedere economic, social \u0219i al mediului.<\/li><\/ol>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    ANEXA 2<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Priorit\u0103\u021bile Comisiei Europene 2019-2024\n<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    \u00cen aceast\u0103 sec\u021biune sunt sintetizate principalele direc\u021bii strategice la nivelul Uniunii Europene a\u0219a cum sunt stabilite de c\u0103tre Comisia European\u0103 (CE), pentru urm\u0103torii 5 ani. \u00cenainte de a trece \u00een revist\u0103 aceste priorit\u0103\u021bi vom prezenta, \u00een sintez\u0103 un instrument introdus de Uni-unea European\u0103 pentru a combate efectele negative ale pandemiei provo-cate de COVID-19 la nivelul statelor membre.<\/p>


                                                                                                    Planul de redresare pentru Europa[1] <\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Bugetul pe termen lung al UE \u0219i instrumentul NextGenerationEU (un instrument temporar conceput pentru a stimula redresarea) vor forma cel mai mare pachet de stimulente finan\u021bat din bugetul UE. Un total de 1800 de miliarde EUR va sus\u021bine reconstruc\u021bia Europei dup\u0103 criza provocat\u0103 de COVID-19. O reconstruc\u021bie prin care Europa va deveni mai ecologic\u0103, mai digital\u0103 \u0219i mai rezilient\u0103. Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta c\u0103 poate r\u0103spunde unor nevoi neprev\u0103zute. A fost proiectat \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 r\u0103spund\u0103 nu numai realit\u0103\u021bilor actuale, ci \u0219i incertitudinilor viitoare. Pe 10 noiembrie 2020, Parlamentul European \u0219i \u021b\u0103rile UE au ajuns la un acord \u00een cadrul Consiliului cu privire la urm\u0103torul buget al UE pe termen lung \u0219i la instrumentul NextGenerationEU. Acordul va suplimenta cu 15 miliarde EUR fondurile pentru anumite programe[2] \u00een cadrul bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Bugetul UE: elemente cheie <\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Peste 50% din sum\u0103 va sprijini modernizarea prin politici care includ cercetarea \u0219i inova\u021bia, prin intermediul Horizon Europe; clim\u0103 echitabil\u0103 \u0219i tranzi\u021bii digitale, prin intermediul Fondului de tranzi\u021bie just\u0103 \u0219i programul Europa digital\u0103; preg\u0103tire, recuperare \u0219i rezilien\u021b\u0103, prin Mecanismul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103, RescEU \u0219i un nou program de s\u0103n\u0103tate, EU4Health;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Politicile tradi\u021bionale precum coeziunea \u0219i politica agricol\u0103 comun\u0103 vor fi modernizate \u0219i vor continua s\u0103 primeasc\u0103 fonduri bugetare semnificative ale UE, cu scopul de a sprijini tranzi\u021biile ecologice \u0219i digi-tale;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    30% din fondurile UE, at\u00e2t \u00een cadrul NextGenerationEU, c\u00e2t \u0219i \u00een CFM (buget pe termen lung), vor fi cheltuite pentru combaterea schimb\u0103rilor climatice. Pachetul acord\u0103, de asemenea, o aten\u021bie specific\u0103 protec\u021biei biodiversit\u0103\u021bii \u0219i integr\u0103rii de gen;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Bugetul va dispune de mecanisme de flexibilitate consolidate pentru a garanta capacitatea acestuia de a r\u0103spunde unor nevoi neprev\u0103zute. Acest lucru face ca bugetul s\u0103 r\u0103spund\u0103 nu numai realit\u0103\u021bilor actuale, ci \u0219i incertitudinilor de m\u00e2ine; astfel cum s-a propus \u00een mai 2020 \u0219i a fost convenit de liderii UE la 21 iulie 2020, pentru a finan\u021ba redresarea, UE va \u00eemprumuta de pe pia\u021b\u0103 \u00een condi\u021bii mai avantajoase dec\u00e2t multe state membre \u0219i va redistribui sumele \u00eemprumutate;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    O foaie de parcurs clar\u0103 privind noi resurse proprii care s\u0103 contribuie la rambursarea \u00eemprumuturilor. Comisia s-a an-gajat s\u0103 prezinte p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 2021 propuneri cu privire la un mecanism de ajustare la frontier\u0103 a emisiilor de dioxid de carbon \u0219i cu privire la o tax\u0103 digital\u0103, \u00een vederea introducerii acestora p\u00e2n\u0103 cel t\u00e2rziu la 1 ianuarie 2023.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00cen prim\u0103vara anului 2021, Comisia va revizui de asemenea sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii \u0219i va analiza inclusiv o posibil\u0103 extindere a acestuia la transportul aerian \u0219i maritim. Aceasta va propune, p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 2021, resurs\u0103 proprie bazat\u0103 pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. \u00cen plus, Comisia va propune noi resurse proprii suplimentare, care ar putea include o tax\u0103 pe tranzac\u021biile financiare \u0219i o contribu\u021bie financiar\u0103 legat\u0103 de sectorul corporativ sau o nou\u0103 baz\u0103 fiscal\u0103 comun\u0103 a societ\u0103\u021bilor. Comisia va depune toate eforturile pentru a prezenta o propunere p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 2024;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00cen ceea ce prive\u0219te protec\u021bia bugetului UE, de acum \u00eenainte, UE va dispune, pentru prima dat\u0103, de un mecanism specific pentru protejarea bugetului s\u0103u \u00eempotriva \u00eenc\u0103lc\u0103rilor statului de drept, astfel cum s-a convenit la 5 noiembrie. \u00cen acela\u0219i timp, acest mecanism nu va avea efecte negative asupra beneficiarilor finali ai fondurilor UE.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Programele cheie, inclusiv Erasmus +, EU4Health \u0219i Horizon Europe, vor fi consolidate \u00een compara\u021bie la acordul de la Consiliul European special din iulie 2020, cu un total de 15 miliarde EUR.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Distribu\u021bia fondurilor<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    NextGenerationEU[3]<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare \u00een valoare de 750 de miliarde EUR, care \u00eei va permite Comisiei s\u0103 ob\u021bin\u0103 fonduri de pe pia\u021ba de capital.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Acesta va contribui la repararea daunelor economice \u0219i sociale imediate provocate de pandemia de COVID-19. Dup\u0103 pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digital\u0103, mai rezilient\u0103 \u0219i mai bine preg\u0103tit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor actuale \u0219i viitoare.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Mecanismul de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103: elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu \u00eemprumuturi \u0219i granturi \u00een valoare de 672,5 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea re-formelor \u0219i a investi\u021biilor \u00eentreprinse de \u021b\u0103rile UE. Scopul este de a atenua im-pactul economic \u0219i social al pandemiei de COVID-19 \u0219i de a face ca economiile \u0219i societ\u0103\u021bile europene s\u0103 devin\u0103 mai durabile, mai reziliente \u0219i mai bine preg\u0103tite pentru provoc\u0103rile \u0219i oportunit\u0103\u021bile oferite de tranzi\u021bia c\u0103tre o economie verde \u0219i de tranzi\u021bia digital\u0103. Statele membre lucreaz\u0103 la planurile lor de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de re-dresare \u0219i rezilien\u021b\u0103.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Asisten\u021ba de redresare pentru coeziune \u0219i teritoriile Europei (REACT-UE): NextGenerationEU include, de asemenea, 47,5 miliarde EUR pentru REACT-EU. Este vorba despre o nou\u0103 ini\u021biativ\u0103 care continu\u0103 \u0219i extinde m\u0103surile de r\u0103spuns la criz\u0103 \u0219i de remediere a consecin\u021belor crizei prin intermediul Ini\u021biativei pentru investi\u021bii ca reac\u021bie la coronavirus \u0219i al Ini\u021biativei plus pentru investi\u021bii ca reac\u021bie la coronavirus. Ea va contribui la o re-dresare ecologic\u0103, digital\u0103 \u0219i robust\u0103 a economiei. Fondurile vor fi direc\u021bionate c\u0103tre: – Fondul european de dezvoltare regional\u0103 (FEDR) – Fondul social european (FSE) – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) Aceste fonduri suplimentare vor fi puse la dispozi\u021bie \u00een perioada 2021-2022 din NextGenerationEU, iar \u00een 2020 printr-o revizuire punctual\u0103 a cadrului financiar actual.<\/p>


                                                                                                    NextGenerationEU va suplimenta \u00een acela\u0219i timp fondurile pentru alte pro-grame sau fonduri europene, cum ar fi Orizont 2020, InvestEU, dezvoltarea rural\u0103 sau Fondul pentru o tranzi\u021bie just\u0103 (JTF).<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Defalcare fonduri NextGenerationEU\n<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    Pentru a beneficia de acest mecanism, statele membre ar trebui s\u0103 prezinte proiecte de planuri de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 \u00een care s\u0103 descrie agendele na\u021bionale de investi\u021bii \u0219i reforme \u00een conformitate cu obiectivele de politic\u0103 ale UE men\u021bionate mai sus. Planurile de re-dresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 ale statelor membre ar trebui s\u0103 abordeze, de asemenea, provoc\u0103rile \u00een materie de politic\u0103 economic\u0103 stabilite \u00een recomand\u0103rile specifice fiec\u0103rei \u021b\u0103ri din ultimii ani \u0219i, \u00een special, \u00een ciclurile 2019 \u0219i 2020. Planurile ar trebui, de asemenea, s\u0103 permit\u0103 statelor membre s\u0103 \u00ee\u0219i consolideze poten\u021bialul de cre\u0219tere economic\u0103, crearea de locuri de munc\u0103 \u0219i rezilien\u021ba economic\u0103 \u0219i social\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 tranzi\u021biei verzi \u0219i celei digitale.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Mecanismul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (672.5 mld. EUR)<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Mecanismul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (MRR) va pune la dispozi\u021bia statelor un total de 672,5 miliarde EUR (\u00eemprumuturi \u0219i subven\u021bii) pentru a sprijini re-formele \u0219i investi\u021biile \u00eentreprinse de statele membre. Scopul este de a atenua impactul economic \u0219i social al pandemiei coronavirusului \u0219i de a face economiile \u0219i societ\u0103\u021bile europene mai durabile, mai rezistente \u0219i mai bine preg\u0103tite pentru provoc\u0103rile \u0219i oportunit\u0103\u021bile tranzi\u021biilor ecologice \u0219i digitale. Priorit\u0103\u021bile UE cu privire la NextGenerationEU \u0219i Mecanismul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (MRR) ofer\u0103 o oportunitate f\u0103r\u0103 precedent de a accelera redresarea \u00een Europa \u0219i de a consolida angajamentul fa\u021b\u0103 de tranzi\u021biile duble: verde \u0219i digital. Comisia European\u0103 va evalua planurile na\u021bionale \u00een raport cu urm\u0103toarele obiective: – 37% din fonduri trebuie alocate pentru investi\u021bii \u0219i reforme ecologice – fiecare plan de recuperare \u0219i rezilien\u021b\u0103 va trebui s\u0103 includ\u0103 minimum 37% din cheltuielile legate de clim\u0103. Progresul c\u0103tre alte obiective de mediu este, de asemenea, important, \u00een conformitate cu acordul verde european. – 20% din fonduri alocate pentru investi\u021bii \u0219i reforme digitale – fiecare plan de recuperare \u0219i rezisten\u021b\u0103 va trebui s\u0103 includ\u0103 cel pu\u021bin 20% din cheltuieli pentru a \u00eencuraja tranzi\u021bia digital\u0103. Comisia dezvolt\u0103 o metodologie pentru a se asigura c\u0103 investi\u021biile sunt direc\u021bionate at\u00e2t c\u0103tre infrastructur\u0103, c\u00e2t \u0219i c\u0103tre capacit\u0103\u021bile digitale.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Accesarea fondurilor din MRR[4] Statele membre vor preg\u0103ti planuri de re-dresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 care stabilesc un pachet coerent de reforme \u0219i proiecte de investi\u021bii publice. Pentru a beneficia de sprijinul facilit\u0103\u021bii, aceste reforme \u0219i investi\u021bii ar trebui puse \u00een aplicare p\u00e2n\u0103 \u00een 2026. Planurile ar trebui s\u0103 abordeze \u00een mod eficient provoc\u0103rile identificate \u00een Semestrul European, \u00een special recomand\u0103rile specifice fiec\u0103rei \u021b\u0103ri adoptate de Consiliu (Raportul de \u021bar\u0103, Recomand\u0103rile Consiliului). Planurile ar trebui s\u0103 includ\u0103, de asemenea, m\u0103suri pentru a aborda provoc\u0103rile \u0219i a profita de beneficiile tranzi\u021biilor ecologice \u0219i digitale.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Se a\u0219teapt\u0103 ca fiecare plan s\u0103 contribuie la cele patru dimensiuni prezentate \u00een Strategia Anual\u0103 de Cre\u0219tere Durabil\u0103 2021, care a lansat ciclul semestrului european din acest an.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – Sustenabilitatea mediului<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    – Productivitate<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    – Corectitudine<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    – Stabilitate macroeconomic\u0103<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Facilitatea este o oportunitate de a crea zone emblematice europene pentru investi\u021bii \u0219i reforme, cu beneficii tangibile pentru economie \u0219i cet\u0103\u021beni din \u00eentreaga UE. Acestea ar trebui s\u0103 abordeze probleme care necesit\u0103 investi\u021bii semnificative pentru a crea locuri de munc\u0103 \u0219i cre\u0219tere, \u0219i care sunt necesare pentru tranzi\u021biile ecologice \u0219i digitale Pe baza relevan\u021bei lor \u00een toate statele membre, a investi\u021biilor de foarte mari dimensiuni necesare \u0219i a poten\u021bialului acestora de a crea locuri de munc\u0103 \u0219i cre\u0219tere economic\u0103 \u0219i de a culege roadele dublei tranzi\u021bii verzi \u0219i digitale, Comisia \u00eencurajeaz\u0103 ferm statele membre s\u0103 includ\u0103 \u00een planurile lor investi\u021bii \u0219i reforme \u00een urm\u0103toarele domenii emblematice:<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Accelerare<\/strong><\/span> \u2013 acordarea de \u00eent\u00e2ietate tehnologiilor curate perene \u0219i accelerarea dezvolt\u0103rii \u0219i utiliz\u0103rii surselor regenera-bile de energie.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Renovare<\/strong><\/span> \u2013 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea eficien\u021bei energetice a cl\u0103dirilor publice \u0219i private.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Re\u00eenc\u0103rcare \u0219i realimentare<\/strong><\/span> \u2013 promovarea unor tehnologii curate, viabile pe termen lung, pentru a accelera utilizarea unor sta\u021bii de transport, \u00eenc\u0103rcare \u0219i realimentare durabile, accesibile \u0219i inteligente \u0219i pentru a extinde re\u021beaua de transport public.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Conectare<\/strong><\/span> \u2013 introducerea rapid\u0103 a ser-viciilor rapide \u00een band\u0103 larg\u0103 \u00een toate regiunile \u0219i gospod\u0103riile, inclusiv a re\u021belelor de fibr\u0103 optic\u0103 \u0219i a re\u021belelor 5G.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Modernizare<\/strong><\/span> \u2013 digitalizarea administra\u021biei \u0219i a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor judiciare \u0219i de asisten\u021b\u0103 medical\u0103.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Extindere pe scar\u0103 larg\u0103<\/strong><\/span> \u2013 Cre\u0219terea capacit\u0103\u021bilor de cloud de date industriale \u00een Europa \u0219i dezvoltarea celor mai puternice, de v\u00e2rf \u0219i sustenabile procesoare.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Recalificare \u0219i perfec\u021bionare<\/strong><\/span> \u2013 Adaptarea sistemelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt pentru a sprijini competen\u021bele digitale \u0219i educa\u021bia \u0219i formarea profesional\u0103 pentru toate v\u00e2rstele.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Punerea \u00een aplicare a mecanismului va fi coordonat\u0103 de Grupul operativ pentru re-dresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 al Comisiei, \u00een str\u00e2ns\u0103 cooperare cu Direc\u021bia General\u0103 Afaceri Economice \u0219i Financiare. Un comitet director condus de pre\u0219edinta Ursula von der Leyen va oferi grupului operativ o orientare politic\u0103, ceea ce va contribui la o punere \u00een aplicare coerent\u0103 \u0219i eficace a mecanismului.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Calendarul propus pentru accesarea fondurilor din cadrul MRR\n<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    Semestrul European \u0219i Mecanismul de Recuperare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (MRR) sunt intrinsec legate. Publicarea Strategiei Anuale de Cre\u0219tere Durabil\u0103 pentru anul 2021 a fost lansat\u0103 \u00een acest semestru european. Aceasta continu\u0103 liniile directoare definite \u00een strategia de cre\u0219tere a anului trecut (2019), bazat\u0103 pe Pactul Verde European \u0219i pe conceptul de sustenabilitate competitiv\u0103. Comisia va evalua planurile de recuperare \u0219i rezilien\u021b\u0103 \u00een raport cu recomand\u0103rile specifice fiec\u0103rei \u021b\u0103ri. Prin urmare, statele membre sunt \u00eencurajate s\u0103 \u00ee\u0219i prezinte programele na\u021bionale de reform\u0103 \u0219i planurile de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 \u00eentr-un singur document integrat, care va oferi o imagine de ansamblu asupra re-formelor \u0219i investi\u021biilor pe care statul membru inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 le \u00eentreprind\u0103 \u00een urm\u0103torii ani, \u00een conformitate cu obiectivele MRR.<\/p>


                                                                                                    Programul Europa Digital\u0103 (Digital Europe) -2021-2027\/ 7.5 mld EUR alocate transform\u0103rii digitale[5]<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Tranzi\u021bia digital\u0103 este un element cheie pentru prosperitatea \u0219i rezilien\u021ba viitoare a Europei. Ca parte a urm\u0103torului buget pe termen lung al UE (2021-2027) \u00een cadrul exerci\u021biului financiar multianual, CE a propus programul Europa Digital\u0103, care urm\u0103re\u0219te s\u0103 accelereze transformarea digital\u0103 a Europei. Cu un buget de 7,5 miliarde EUR \u00een pre\u021buri curente, acesta \u00ee\u0219i pro -pune s\u0103 construiasc\u0103 \u0219i s\u0103 dezvolte capacit\u0103\u021bile digitale strategice ale UE \u0219i s\u0103 faciliteze desf\u0103\u0219urarea pe scar\u0103 larg\u0103 a tehnologiilor digitale, care urmeaz\u0103 s\u0103 fie utilizate de c\u0103tre cet\u0103\u021benii, \u00eentreprinderile \u0219i administra\u021biile publice europene. Europa Digital\u0103 va consolida investi\u021biile \u00een urm\u0103toarele domenii cheie: Supercomputere\/supercalcul, inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, securitate cibernetic\u0103, abilit\u0103\u021bi digitale avansate, asigurarea utiliz\u0103rii pe scar\u0103 larg\u0103 a tehnologiilor digitale la toate nivelurile economiei \u0219i societ\u0103\u021bii. Programul este configurat pentru a elimina decalajul dintre cercetarea din domeniul tehnologiilor digitale \u0219i implementarea acestora \u0219i pentru a aduce rezultatele cercet\u0103rii pe pia\u021b\u0103, \u00een beneficiul cet\u0103\u021benilor \u0219i al \u00eentreprinderilor europene, \u00een special al \u00eentreprinderilor mici \u0219i mijlocii. Investi\u021biile din cadrul programului Europa digital\u0103 sprijin\u0103 dublul obiectiv al Uniunii de realizare a tranzi\u021biei verzi \u0219i a transform\u0103rii digitale \u0219i consolideaz\u0103 rezilien\u021ba \u0219i autonomia strategic\u0103 deschis\u0103 a Uniunii. Obiectivul pe termen lung este cre\u0219terea competitivit\u0103\u021bii Europei \u0219i tranzi\u021bia verde c\u0103tre neutralitate climatic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2050 precum \u0219i asigurarea suveranit\u0103\u021bii tehnologice la nivel interna\u021bional.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Alocarea fondurilor \u00een cadrul programului Europa Digital\u0103\n<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Componenta de Digitalizare din cadrul Planului Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR)[6]\n<\/h3>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    \u00cen continuare am analizat gradul de compatibilitate \u00eentre strategia privind componenta de Digitalizare de la nivelul PNRR \u0219i obiectivele stabilite la nivel european \u00een cadrul programului Europa Digital\u0103<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    Propuneri de proiecte de reform\u0103 (programe opera\u021bionale\/interven\u021bii) (conform PNRR) <\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Elaborarea \u0219i implementarea unor strategii de transformare digital\u0103 a Rom\u00e2niei<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Digitalizarea activit\u0103\u021bii marilor servicii publice de s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie pentru a cre\u0219te capacitatea de rezilien\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een perioade de crize pandemice<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Digitalizarea sistemului de administrare fiscal\u0103 \u0219i a celui vamal<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Eficientizarea sistemului judiciar prin implementarea m\u0103surilor de digitalizare specifice acestuia<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Eficientizarea sistemului judiciar prin implementarea m\u0103surilor de digitalizare specifice acestuia.<\/p>


                                                                                                    Concluzii <\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Exist\u0103 un grad satisf\u0103c\u0103tor de compatibilitate \u00eentre obiectivele specifice de la nivelul PNRR (2020) \u0219i programul Europa Digital\u0103, toate cele 6 obiective specifice se \u00eencadreaz\u0103 \u00een obiectivele urm\u0103rite la nivel UE. Se remarc\u0103 gruparea ini\u021biativelor \u00een 3 mari direc\u021bii \u2013 \u00een principal adoptarea de tehnologii \u0219i instrumente digitale pe scar\u0103 larg\u0103, \u00een cazul Rom\u00e2niei cu prec\u0103dere \u00een sectorul public (mai exact administra\u021bie public\u0103, sistem educa\u021bional, sistem judiciar, sistem financiar -colectare taxe) \u0219i adoptarea instrumentelor digitale la nivelul \u00eentreprinderilor private (OS5).<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Cre\u0219terea securit\u0103\u021bii cibernetice (OS2) \u0219i dezvoltarea de abilit\u0103\u021bi digitale avansate (OS4) completeaz\u0103 tabloul de ini\u021biative urm\u0103rite. Nu exist\u0103 niciun fel de ini\u021biative care s\u0103 vizeze obiective precum: supercalcul\/supercomputere \u0219i Inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 \u2013alocare UE de 4.3 mld (cea mai mare component\u0103) La nivelul programelor opera\u021bionale\/ini\u021bitativelor de reform\u0103 observ\u0103m o focalizare exclusiv\u0103 pe dezvoltarea infrastructurii hardware \u0219i soft-ware -nu este clar dac\u0103 aceste ac\u021biuni vor fi acompaniate de un proces de instruire\/training pentru categoriile de personal implicate (la nivel de indicatori de performan\u021b\u0103 nu sunt defini\u021bi astfel de indicatori -PNRR, pp. 199-200 Alte sub-obiective cu importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 la nivel european \u2013 European Digital Innovation Hubs, Dezvoltarea de programe de training (durat\u0103 medie, durat\u0103 scurt\u0103) \u00een domenii prioritare pre-cum IA, Quantum Computing, tehnologii digitale verzi (Pactul Verde European) nu apar nici la nivel de men\u021biuni \u00een cadrul PNRR (sec\u021biunea digitalizare) Transformarea digital\u0103 \u0219i Economia Verde sunt obiective transversale \u00een noua strategie a UE \u2013 CE subliniaz\u0103 adoptarea acestor principii la nivelul tuturor ini\u021biativelor strategice ale statelor membre, indiferent de domeniu – componenta \u201dverde\u201d lipse\u0219te din toate propunerile pe domeniul digitaliz\u0103rii, din cadrul PNRR, de\u0219i este considerat\u0103 un element strategic cheie la nivelul UE.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    O Europ\u0103 preg\u0103tit\u0103 pentru era digital\u0103 \u201dTehnologia digital\u0103 ne transform\u0103 via\u021ba. Scopul strategiei digitale a UE este ca aceast\u0103 transformare s\u0103 fie \u00een avantajul cet\u0103\u021benilor \u0219i \u00eentreprinderilor \u0219i s\u0103 contribuie, \u00een acela\u0219i timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Comisia este hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 transforme aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een \u201edeceniul digital\u201d al Europei. Uniunea trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i consolideze suveranitatea digital\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i stabileasc\u0103 propriile standarde \u00een loc s\u0103 le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date, tehnologie \u0219i infrastructur\u0103.\u201d[7] Strategia Digital\u0103 European\u0103[8][9] se axeaz\u0103 pe 3 piloni, pentru a garanta c\u0103 Europa profit\u0103 de oportunit\u0103\u021bile sectorului \u0219i le ofer\u0103 cet\u0103\u021benilor, \u00eentreprinderilor \u0219i guvernelor control asupra transform\u0103rii digitale \u0219i devine astfel un juc\u0103tor important pe plan interna\u021bional.<\/p>


                                                                                                    1. Tehnologia \u00een serviciul cet\u0103\u021benilor – dezvoltarea, implementarea \u0219i adoptarea tehnologiei care va produce o diferen\u021b\u0103 real\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi a oamenilor, contribuie la competitivitatea economic\u0103 \u0219i utilizeaz\u0103 tehnologiile \u00eentr-un mod care respect\u0103 valorile europene. Strategia European\u0103 pentru Date[10] – va ajuta UE s\u0103 devin\u0103 lider \u00eentr-o societate bazat\u0103 pe date. Prin crearea unei pie\u021be unice \u00een acest domeniu, datelor vor putea circula liber pe teritoriul UE \u0219i \u00een toate sectoarele \u00een beneficiul \u00eentreprinderilor, al cercet\u0103torilor, al publicului \u0219i al administra\u021biilor publice. Cet\u0103\u021benii, \u00eentreprinderile \u0219i organiza\u021biile ar trebui s\u0103 fie \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ia decizii mai bune pe baza informa\u021biilor rezultate din datele f\u0103r\u0103 caracter personal, care ar trebui s\u0103 fie puse la dispozi\u021bia tuturor UE creeaz\u0103 o pia\u021b\u0103 unic\u0103 a datelor:<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – datele pot circula \u00een cadrul UE \u0219i \u00eentre sectoare, \u00een beneficiul tuturor;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – normele europene, \u00een special cele referitoare la confiden\u021bialitatea \u0219i protec\u021bia datelor, precum \u0219i dreptul concuren\u021bei, sunt respectate pe deplin;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – normele privind accesul la date \u0219i utilizarea datelor sunt corecte, practice \u0219i clare;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – UE devine o economie bazat\u0103 pe date atractiv\u0103, sigur\u0103 \u0219i dinamic\u0103 prin:<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – stabilirea unor norme clare \u0219i echitabile privind accesul la date \u0219i reutilizarea acestora;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – investi\u021bii \u00een noua genera\u021bie de instrumente \u0219i infrastructuri de stocare \u0219i prelucrare a datelor;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – unirea for\u021belor \u00een favoarea capacit\u0103\u021bii europene din domeniul tehnologiei cloud;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – punerea \u00een comun a datelor europene din sectoarele cheie, utiliz\u00e2nd spa\u021bii de date comune \u0219i interoperabile;<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – punerea la dispozi\u021bia utilizatorilor de drepturi, instrumente \u0219i competen\u021be pentru a putea p\u0103stra controlul deplin asupra datelor lor. Platforme online[11]<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – ca parte a Strategiei Digitale Europene, Comisia European\u0103 a anun\u021bat un pachet al Legii Serviciilor Digitale (Digital Service
                                                                                                    Act[12]) pentru a consolida pia\u021ba unic\u0103 a serviciilor digitale \u0219i a \u00eencuraja inova\u021bia \u0219i competitivitatea mediului online european.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    CE \u00eencurajeaz\u0103 un mediu online bazat pe \u00eencredere, legalitate \u0219i inovare. Principiile directoare ale politicii CE cu privire la platformare online sunt: (1) un mediu echitabil pentru servicii digitale comparabile; (2) un comportament responsabil al platformelor online pentru a proteja valorile umane de baz\u0103; (3) promovarea \u00eencrederii, transparen\u021ba \u0219i asigurarea unui tratament echitabil \u0219i corect \u00een mediul online; (4) promovarea economiei bazat\u0103 pe dat prin pie\u021be deschise, libere, nediscriminatorii. Competen\u021be digitale – Comisia European\u0103 promoveaz\u0103 diverse ini\u021biative care vizeaz\u0103 (1) cre\u0219terea form\u0103rii \u00een competen\u021be digitale pentru for\u021ba de munc\u0103 \u0219i pentru consumatori; (2) modernizarea educa\u021biei \u00een \u00eentreaga UE; (3) valorificarea tehnologiilor digitale pentru \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i pentru recunoa\u0219terea \u0219i validarea abilit\u0103\u021bilor; (4) anticiparea \u0219i analizarea nevoilor de dezvoltare la nivel de competen\u021be. Politici curente: – Agenda European\u0103 pentru Competen\u021be (European Skills Agenda[13]) subliniaz\u0103 importan\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pe tot parcursul vie\u021bii, stabile\u0219te obiective pentru competen\u021bele pentru locuri de munc\u0103 \u00een tranzi\u021biile digitale \u0219i verzi \u0219i mobilizeaz\u0103 companiile, partenerii sociali \u0219i organiza\u021biile s\u0103 ia m\u0103suri semnificative pentru a facilita aceast\u0103 tranzi\u021bie; – Planul de Ac\u021biune privind Educa\u021bia Digital\u0103 (Digital Education Action Plan)[14] 2021-2027 – obiectivul planului de ac\u021biune \u00een domeniul educa\u021biei digi-tale (2021-2027) este adaptarea educa\u021biei \u0219i form\u0103rii profesionale la era digital\u0103. Solicit\u0103 statelor membre \u0219i p\u0103r\u021bilor interesate s\u0103 colaboreze pentru a asigura o educa\u021bie digital\u0103 de \u00eenalt\u0103 calitate, inclusiv\u0103 \u0219i accesibil\u0103 la nivelul UE. Planul de ac\u021biune are dou\u0103 priorit\u0103\u021bi strategice: (1) Dezvoltarea unui ecosistem de educa\u021bie digital\u0103 performant, sprijinind, de exemplu, conectivitatea Gigabit a \u0219colilor \u0219i planurile de transformare digital\u0103 la toate nivelurile de educa\u021bie \u0219i formare. (2) \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea abilit\u0103\u021bilor \u0219i competen\u021belor digitale[15], de exemplu, prin elaborarea de linii directoare pentru profesori pentru a \u00eencuraja alfabetizarea digital\u0103 \u0219i reducerea dezinform\u0103rii, dezvolt\u0103rii avansate a competen\u021belor digitale prin stagii de oportunitate digital\u0103. Securitate cibernetic\u0103 – Strategia UE de Securitate pentru perioada 2020-2025, urmeaz\u0103 Agendei Europene privind Securitatea (2015-2020), se concentreaz\u0103 pe domenii prioritare \u00een care UE poate aduce valoare pentru a sprijini statele membre \u00een promovarea securit\u0103\u021bii pentru to\u021bi cei care tr\u0103iesc \u00een Europa, inclusiv \u00een domeniul securit\u0103\u021bii cibernetice. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2020, Comisia inten\u021bioneaz\u0103, printre altele, s\u0103 finalizeze revizuirea Directivei privind re\u021belele \u0219i sistemele informa\u021bionale, s\u0103 propun\u0103 idei pentru o unitate cibernetic\u0103 comun\u0103 \u0219i s\u0103 adopte o nou\u0103 strategie de securitate cibernetic\u0103. Inteligen\u021b\u0103 Artificial\u0103[16] – datele \u0219i inteligen\u021ba artificial\u0103 (IA) pot contribui la solu\u021bionarea multora dintre problemele societ\u0103\u021bii noastre, de la s\u0103n\u0103tate la agricultur\u0103 \u0219i de la securitate la industria produc\u0103toare. Acest lucru poate fi realizat numai dac\u0103 tehnologia se dezvolt\u0103 \u0219i se utilizeaz\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 c\u00e2\u0219tige \u00eencrederea oamenilor. Prin urmare, un cadru strategic al UE \u00eentemeiat pe valori fundamentale le va oferi cet\u0103\u021benilor \u00eencrederea necesar\u0103 pentru a accepta solu\u021bii bazate pe IA, \u00eencuraj\u00e2nd, totodat\u0103, \u00eentreprinderile s\u0103 dezvolte astfel de solu\u021bii. Ac\u021biunile CE se vor axa pe: (1) Promovarea excelen\u021bei \u00een domeniul IA \u0219i (2) Consolidarea \u00eencrederii \u00een tehnologii IA. Conectivitate – conectivitatea avansat\u0103 este elementul fundamental al transform\u0103rii digitale \u0219i faciliteaz\u0103 un viitor durabil. Re\u021belele fixe \u0219i wireless contribuie \u00een mod semnificativ la furnizarea de servicii accesibile \u0219i accesibile \u0219i la re-ducerea decalajului digital. 5G: recomandarea CE privind conectivitatea, publicat\u0103 \u00een septembrie 2020[17], invit\u0103 statele membre s\u0103 colaboreze pentru a dezvolta \u0219i a conveni asupra celor mai bune practici, pentru a accelera lansarea re\u021belelor 5G \u0219i a fibrelor. Codul European al Comunica\u021biilor Electronice (EECC) \u0219i regulamentul BEREC au intrat \u00een vigoare la 20 decembrie 2018.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Codul stabile\u0219te reguli \u0219i obiective comune la nivelul UE cu privire la modul \u00een care ar trebui reglementat\u0103 industria telecomunica\u021biilor, promov\u00e2nd investi\u021biile \u0219i concuren\u021ba. Se aplic\u0103 furnizorilor de re\u021bele \u0219i servicii \u0219i define\u0219te modul \u00een care acestea pot fi reglementate de autorit\u0103\u021bile na\u021bionale de reglementare. Acesta actualizeaz\u0103 regulile, pentru a \u021bine seama de evolu\u021biile tehnologice (utilizarea mai mult a internetului, telefonie mai pu\u021bin tradi\u021bional\u0103) \u0219i pentru a proteja consumatorul. Alte politici importante \u00een domeniul conectivit\u0103\u021bii: WiFi4EU ini\u021biative (finan\u021bare municipalit\u0103\u021bi pentru instalarea de echipament wi-fi \u00een spa\u021bii publice <15.000 EUR), Connecting Eu-rope Facility (CEF) (granturi pentru investi\u021bii \u00een infrastructura telecom). Calcul de \u00eenalt\u0103 performan\u021b\u0103 – calculul de \u00eenalt\u0103 performan\u021b\u0103 (HPC), cunoscut \u0219i sub numele de supercomputing, se refer\u0103 la sistemele de calcul cu o putere de calcul extrem de mare care sunt capa-bile s\u0103 rezolve probleme extrem de complexe \u0219i exigente. \u00cen era digital\u0103, HPC se afl\u0103 la baza progreselor majore \u0219i a inova\u021biei \u0219i o resurs\u0103 strategic\u0103 pentru viitorul Europei.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00cen septembrie 2018, Consiliul European a adoptat Regulamentul (UE) 2018\/1488 de instituire a \u00eentre-prinderii comune europene de \u00eenalt\u0103 performan\u021b\u0103 (EuroHPC JU). EuroHPC \u00ee\u0219i propune s\u0103 reuneasc\u0103 resursele din UE \u0219i 32 de \u021b\u0103ri participante pentru a construi \u00een Europa o infrastructur\u0103 de supercomputere \u0219i date de nivel mondial \u0219i pentru a dezvolta un ecosistem HPC competitiv \u00een tehnologiile \u0219i aplica\u021biile relevante. De la crearea sa, EuroHPC JU a crescut substan\u021bial investi\u021biile globale \u00een HPC la nivel european \u0219i a \u00eenceput s\u0103 restabileasc\u0103 pozi\u021bia Europei ca o putere HPC de frunte la nivel global. Comisia European\u0103 a propus un nou regulament (2020) care s\u0103 \u00eel \u00eenlocuiasc\u0103 pe cel actual \u0219i s\u0103 se bazeze pe realiz\u0103rile ini\u021biale ale JC EuroHPC. Acesta stabile\u0219te o misiune ambi\u021bioas\u0103 \u0219i un nou buget de 8 miliarde EUR pentru perioada 2021-2033.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    2. O economie digital\u0103 echitabil\u0103 \u0219i competitiv\u0103 – o pia\u021b\u0103 unic\u0103 f\u0103r\u0103 fric\u021biuni, \u00een care companiile de toate dimensiunile \u0219i din orice sector pot concura \u00een condi\u021bii egale \u0219i pot dezvolta, comercializa \u0219i utiliza tehnologii digitale, pro-duse \u0219i servicii la o scar\u0103 care le spore\u0219te productivitatea \u0219i competitivitatea global\u0103, iar consumatorii pot avea \u00eencredere c\u0103 drepturile lor sunt respectate.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Strategia digital\u0103 a UE: – va facilita accesul la finan\u021bare \u0219i extinderea comunit\u0103\u021bii extrem de dinamice pe care o formeaz\u0103 startup-urile \u0219i IMM-urile inovatoare \u0219i cu cre\u0219tere rapid\u0103; – va consolida responsabilitatea plat-formelor online, propun\u00e2nd un act legislativ privind serviciile digitale \u0219i clarific\u00e2nd normele privind serviciile online; – se va asigura c\u0103 normele UE sunt adecvate pentru economia digital\u0103; – va asigura concuren\u021ba loial\u0103 pentru toate \u00eentreprinderile din Europa; – va spori accesul la date de \u00eenalt\u0103 calitate garant\u00e2nd, totodat\u0103, protec\u021bia datelor personale \u0219i sensibile. La nivel de date, Strategia European\u0103 pentru Date[18] \u0219i Cartea Alb\u0103 privind Inteligen\u021ba Artificial\u0103[19] sunt primele elemente ale noii strategii digitale a Comisiei. Ambele se concentreaz\u0103 pe nevoia de a pune oamenii pe primul loc \u00een dezvoltarea tehnologiei, precum \u0219i pe necesitatea de a ap\u0103ra \u0219i promova valorile \u0219i drepturile europene \u00een modul \u00een care proiect\u0103m, realiz\u0103m \u0219i implement\u0103m tehnologia \u00een economia real\u0103. Strategia european\u0103 pentru date vizeaz\u0103 crearea unei pie\u021be unice pentru date care s\u0103 asigure competitivitatea global\u0103 a Europei \u0219i suveranitatea datelor. Spa\u021biile comune de date europene vor asigura c\u0103 mai multe date devin disponibile pentru utilizare \u00een economie \u0219i societate, p\u0103str\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp companiile \u0219i persoanele care genereaz\u0103 datele sub control. Ini\u021biativa Startup Scaleup – Startup Europe este o ini\u021biativ\u0103 a Comisiei Europene de a conecta startup-uri de \u00eenalt\u0103 tehnologie, scale-up-uri, investitori, acceleratori, re\u021bele corporative, universit\u0103\u021bi \u0219i mass-media. Ini\u021biativa este sus\u021binut\u0103 de un portofoliu de proiecte \u0219i ac\u021biuni politice finan\u021bate de UE, cum ar fi UE Startup Nation, Innovation Radar[20] \u0219i Digital Innovation and Scale-up Initiative (DISC)[21]. Acestea sunt aliniate cu Strategia pentru IMM-uri a Comisiei Europene[22], lansat\u0103 la 10 martie 2020. Indexul Digital al Economiei \u0219i Societ\u0103\u021bii (Digital Economy and Society Index -DESI)[23] este un indice compozit care rezum\u0103 indicatorii relevan\u021bi privind performan\u021ba digital\u0103 a Europei \u0219i urm\u0103re\u0219te evolu\u021bia statelor membre ale UE \u00een materie de competitivitate digital\u0103.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    3. O societate digital\u0103 deschis\u0103, democratic\u0103 \u0219i durabil\u0103 – un mediu de \u00eencredere \u00een care cet\u0103\u021benii sunt \u00eemputernici\u021bi \u00een modul \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i interac\u021bioneaz\u0103, precum \u0219i cu datele pe care le furnizeaz\u0103 at\u00e2t online, c\u00e2t \u0219i off -line. O modalitate european\u0103 de trans-formare digital\u0103 care \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te valorile noastre democratice, respect\u0103 drepturile noastre fundamentale \u0219i contribuie la o economie durabil\u0103, neutr\u0103 din punct de vedere climatic \u0219i eficient\u0103 din punct de vedere al resurselor. Strategia digital\u0103 a UE: – va folosi tehnologia pentru a ajuta Europa s\u0103 devin\u0103 neutr\u0103 din punct de vedere climatic p\u00e2n\u0103 \u00een 2050; – va reduce emisiile de dioxid de carbon ale sectorului digital; – le va da cet\u0103\u021benilor mai multe posibilit\u0103\u021bi de a-\u0219i controla \u0219i de a-\u0219i proteja mai bine datele; – va crea un \u201espa\u021biu european al datelor medicale\u201d pentru a sus\u021bine cercetarea, diagnosticarea \u0219i tratarea atent orientate; – va combate dezinformarea online \u0219i va promova un con\u021binut media diversificat \u0219i de \u00eencredere.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Domeniile prioritare de ac\u021biune vizeaz\u0103: dezinformarea (Codul de Bune Practici privind Dezinformarea[24]) este primul set de standarde de auto-reglementare la nivel mondial care combate dezinformarea semnat voluntar de platforme on-line, re\u021bele sociale \u0219i industria publicitar\u0103 \u00een octombrie 2018. Printre semnatari se num\u0103r\u0103 Facebook, Twitter, Mozilla, Google \u0219i asocia\u021bii din industria publicitar\u0103. Microsoft a semnat Codul de bun\u0103 practic\u0103 \u00een mai 2019. TikTok s-a al\u0103turat \u00een iunie 2020; cultur\u0103 media \u0219i digital\u0103 (CE dezvolt\u0103 \u00een prezent legisla\u021bie necesar\u0103 pentru crearea unei pie\u021be unice digitale a con\u021binutului \u0219i promovarea libert\u0103\u021bii \u0219i pluralismului mass-media \u00een Europa); e-trust & e-privacy (Directiva privind Confiden\u021bialitatea Electronic\u0103 \u0219i Regulamentul General privind Protec\u021bia Datelor ofer\u0103 cadrul legal pentru a asigura confiden\u021bialitatea digital\u0103 pentru cet\u0103\u021benii UE. Comisia European\u0103 a revizuit directiva pentru a o alinia la noile norme de protec\u021bie a datelor); e-s\u0103n\u0103tate, e-guvernare (ini\u021biativa – Digital Transformation of Health and Care in the Digital Single Market); smart cities & smart living (The European Innovation Partnership on Smart Cities and Commu-nities (EIP-SCC)); internet sigur (European strategy for better internet for Children)[25]; femei \u0219i ITC (participarea crescut\u0103 a femeilor \u00een sectorul tehnologic va stimula economia \u0219i va permite participarea lor deplin\u0103 \u00een societate. Prin implementarea Strategiei Digitale, UE \u00ee\u0219i propune s\u0103 stabileasc\u0103 standarde globale pentru tehnologiile emergente \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cea mai deschis\u0103 regiune pentru comer\u021b \u0219i investi\u021bii din lume, cu condi\u021bia ca oricine vine s\u0103 fac\u0103 afaceri aici s\u0103 accepte \u0219i s\u0103 respecte regulile noastre.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Uniunea European\u0103 dore\u0219te: – s\u0103 devin\u0103 un exemplu de urmat la nivel global \u00een domeniul economiei digitale; – s\u0103 sprijine digitalizarea economiilor \u00een curs de dezvoltare; – s\u0103 elaboreze standarde digitale pe care s\u0103 le promoveze la nivel interna\u021bional.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Referin\u021be<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    [1] Informa\u021bii preluate de pe pgina CE, online: https:\/\/ec.europa.eu\/info\/strategy\/recovery-plan-europe_ro <\/em><\/p>

                                                                                                    [2] Este vorba despre urm\u0103toarele programe: Ori-zont Europa, Erasmus+, \u201eUE pentru s\u0103n\u0103tate\u201d, Fondul de gestionare integrat\u0103 a frontierelor, \u201eDrepturi \u0219i valori\u201d, Europa creativ\u0103, InvestEU, Agen\u021bia European\u0103 pentru Poli\u021bia de Frontier\u0103 \u0219i Garda de Coast\u0103, \u201eAjutor umanitar\u201d. <\/em><\/p>

                                                                                                    [3] Informa\u021bii preluate din comunicatul de pres\u0103 al CE, 17 septembrie, 2020, online: https:\/\/ec.eu-ropa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/ro\/IP_20_1 658 \u0219i https:\/\/ec.europa.eu\/info\/strategy\/recovery-plan-europe_ro <\/em><\/p>

                                                                                                    [4] Informa\u021bii preluate de pe pagina CE, online: https:\/\/ec.europa.eu\/info\/business-economy-euro\/recovery-coronavirus\/recovery-and-resilience-facility_ro <\/em><\/p>

                                                                                                    [5] Informare oficial\u0103 CE privind Europa Digital\u0103, online: https:\/\/ec.europa.eu\/digital-single-market\/en\/europe-investing-digital-digital-europe-programme <\/em><\/p>

                                                                                                    [6] Varianta Noiembrie 2020, pag. 191-203, on-line: https:\/\/mfe.gov.ro\/pnrr\/ <\/em><\/p>

                                                                                                    [7] O Europ\u0103 preg\u0103tit\u0103 pentru era digital\u0103, online: https:\/\/ec.europa.eu\/info\/strategy\/priorities-2019-2024\/europe-fit-digital-age_ro <\/em><\/p>

                                                                                                    [8] Shaping Europe\u2019s Digital Future, online: https:\/\/ec.europa.eu\/info\/sites\/info\/files\/communi-cation-shaping-europes-digital-future-feb2020_en_4.pdf <\/em><\/p>

                                                                                                    [9] Varianta ini\u021bial\u0103 a strategiei, 2018, online: https:\/\/ec.europa.eu\/info\/sites\/info\/files\/strategy\/decision-making_process\/documents\/ec_digitalstrat-egy_en.pdf<\/em><\/p>

                                                                                                    [10] O strategie european\u0103 privind datele, online: https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-<\/em>
                                                                                                    content\/RO\/TXT\/HTML\/?uri=CELEX:52020DC0066 &from=RO <\/em><\/p>

                                                                                                    [11] Ini\u021biativele CE \u00een sfera platformelor online, on-line: https:\/\/ec.europa.eu\/digital-single-<\/em>
                                                                                                    market\/en\/policies\/online-platforms <\/em><\/p>

                                                                                                    [12] https:\/\/ec.europa.eu\/digital-single-<\/em>
                                                                                                    market\/en\/digital-services-act-package <\/em><\/p>

                                                                                                    [13] Agenda European\u0103 pentru Competen\u021be, on-line: https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/press-corner\/api\/files\/document\/print\/en\/ip_20_1196\/IP _20_1196_EN.pdf <\/em><\/p>

                                                                                                    [14] [15] Planul de Ac\u021biune privind Educa\u021bia Digital\u0103, online: https:\/\/ec.europa.eu\/education\/sites\/education\/file s\/document-library-docs\/deap-communication-sept2020_en.pdf <\/em><\/p>

                                                                                                    [16] Online: https:\/\/ec.europa.eu\/info\/strategy\/pri-orities-2019-2024\/europe-fit-digital-age\/excel-lence-trust-artificial-intelligence_ro <\/em><\/p>

                                                                                                    [17] Online: https:\/\/ec.europa.eu\/digital-single-market\/en\/news\/commission-recommendation-common-union-toolbox-reducing-cost-deploying-v ery-high-capacity <\/em><\/p>

                                                                                                    [18] Strategia European\u0103 pentru Date, online: https:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-<\/em>
                                                                                                    content\/RO\/TXT\/HTML\/?uri=CELEX:52020DC0066 &from=EN <\/em><\/p>

                                                                                                    [19] WHITE PAPER On Artificial Intelligence – A European approach to excellence and trust, on-line: https:\/\/ec.europa.eu\/info\/sites\/info\/files\/com-mission-white-paper-artificial-intelligence-feb2020_en.pdf <\/em><\/p>

                                                                                                    [20] https:\/\/ec.europa.eu\/digital-single-<\/em>
                                                                                                    market\/en\/innovation-radar <\/em><\/p>

                                                                                                    [21] https:\/\/ec.europa.eu\/newsroom\/dae\/docu-ment.cfm?doc_id=62486 <\/em><\/p>

                                                                                                    [22] SME Strategy EU, online:<\/em>
                                                                                                    https:\/\/ec.europa.eu\/info\/sites\/info\/files\/communi-cation-sme-strategy-march-2020_en.pdf <\/em><\/p>

                                                                                                    [23] https:\/\/ec.europa.eu\/digital-single-<\/em>
                                                                                                    market\/en\/desi <\/em><\/p>

                                                                                                    [24] Code of Practice on Disinformation, online: https:\/\/ec.europa.eu\/digital-single-<\/em>
                                                                                                    market\/en\/news\/code-practice-disinformation <\/em><\/p>

                                                                                                    [25] https:\/\/ec.europa.eu\/digital-single-<\/em>
                                                                                                    market\/en\/european-strategy-deliver-better-inter-net-our-children<\/em><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    ANEXA 3<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Transformare institu\u021bional\u0103<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    Transformarea digital\u0103 institu\u021bional\u0103 are dou\u0103 valen\u021be. La nivel institu\u021bional, transformarea digital\u0103 prin adop\u021bia noilor tehnologii \u0219i inova\u021bii digitale are un efect transformator asupra proceselor, procedurilor, structurii \u0219i culturii organiza\u021bionale, toate acestea reg\u0103sindu-se \u00eentr-o nou\u0103 paradigm\u0103 a managementului institu\u021bional. Pentru a valorifica poten\u021bialul de transformare digital\u0103 \u0219i implicit capacit\u0103\u021bile \u0219i capabilit\u0103\u021bile institu\u021bionale, puse \u00een valoare de tehnologie,\u00a0 viziunea \u0219i demersul strategic institu\u021bional cap\u0103t\u0103 noi dimensiuni. Efectul transformator al digitaliz\u0103rii este pus \u00een valoare de o viziune nou\u0103 integrativ\u0103, ecosistemic\u0103 care propune un model opera\u021bional nou bazat pe un mix de resurse tangibile \u0219i intangibile.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    Primul nivel al Modelului Multidimensional pentru Transformare Digital\u0103 este caracteristic institu\u021biilor care nu-\u0219i valorific\u0103 suficient de mult, sau nu de\u021bin poten\u021bial pentru digitalizare. Aceste organiza\u021bii nu \u0219i-au dezvoltat poten\u021bialul intern, mai precis capabilit\u0103\u021bile, capacit\u0103\u021bile, competen\u021bele \u0219i abilit\u0103\u021bile. Fie acest poten\u021bial este latent \u0219i nu este valorificat, fie acesta nu a fost dezvoltat \u00een cadrul institu\u021biei. Integrarea cu ecosistemul este redus\u0103 deoarece institu\u021bia nu a realizat parteneriate relevante cu stakeholderii \u00een vederea digitaliz\u0103rii.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Pe cea de-a treia ax\u0103, sistemele, tehnologiile \u0219i serviciile digitale sunt de complexitate redus\u0103. Pe acest nivel se reg\u0103sesc institu\u021bii care fie nu genereaz\u0103 date deschise, fie serviciile \u0219i tehnologiile au un grad sc\u0103zut de integrare. \u00cen institu\u021bie exist\u0103 tehnologii care se folosesc insular, iar acestea sunt insuficient conectate. Din punct de vedere al adapt\u0103rii organiza\u021biei la tendin\u021bele de digitalizare, aceasta este sc\u0103zut\u0103 deoarece nu exist\u0103 practici, reguli \u0219i norme care s\u0103 sus\u021bin\u0103 demersurile institu\u021biei. \u00cen acest stadiu, organiza\u021bia prezint\u0103 informa\u021bii publice relevante pentru cet\u0103\u021beni \u00een mediile digitale.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Nivelul al doilea de digitalizare este caracteristic organiza\u021biilor care \u00ee\u0219i valorific\u0103 par\u021bial poten\u021bialul strategic. Exist\u0103 competen\u021be \u0219i abilit\u0103\u021bi pentru digitalizare, \u00eens\u0103 organiza\u021bia nu \u0219i-a dezvoltat intern capabilit\u0103\u021bi \u0219i capacit\u0103\u021bi pentru transformare digital\u0103. Capabilit\u0103\u021bile \u0219i capacit\u0103\u021bile sunt necesare pentru a implementa modele \u0219i strategii de transformare digital\u0103. \u00cen aceste organiza\u021bii, exist\u0103 inten\u021bia de a stabili o direc\u021bie strategic\u0103 pentru digitalizare \u0219i sunt definite capabilit\u0103\u021bile \u0219i capacit\u0103\u021bile cheie care trebuie dezvoltate. Fiind stabilit\u0103 direc\u021bia strategic\u0103 a organiza\u021biei, exist\u0103 leg\u0103turi cu stakeholderii din cadrul ecosistemului \u0219i proiecte comune pentru digitalizare.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00cen aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, institu\u021bia \u00een\u021belege nevoile cet\u0103\u021benilor, iar serviciile de digi-talizare devin o prioritate strategic\u0103. Din punct de vedere a infrastructurii digitale, institu\u021bia genereaz\u0103 date care nu sunt deschise, sau sunt deschise par\u021bial c\u0103tre alte sisteme sau organiza\u021bii. Aceasta este piedic\u0103 pentru integrarea \u0219i dezvoltarea infrastructurii digitale. Organiza\u021bia are aplica\u021bii, sisteme \u0219i medii digitale care au func\u021bionalit\u0103\u021bi limitate \u00een ceea ce prive\u0219te interac\u021biunea digital\u0103 cu cet\u0103\u021beanul. \u00cen cadrul acestui nivel cre\u0219te gradul de adaptare a organiza\u021biei la tendin\u021bele de digitalizare \u0219i se stabilesc norme \u0219i practici interne. Integrarea sistemelor \u0219i a tehnologiilor este limitat\u0103 \u0219i nu exist\u0103 un \u201eone-stop shop\u201d care s\u0103 integreze serviciile publice digitale destinate cet\u0103\u021benilor. Institu\u021biile care se reg\u0103sesc pe acest nivel au o complexitate redus\u0103 spre medie a rela\u021biei cu cet\u0103\u021benii, doar o parte din interac\u021biunea cu ace\u0219tia fiind digitalizat\u0103. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 sunt digitalizate o parte din formularele adresate prim\u0103riei \u0219i nu exist\u0103 un sistem online de colectare a informa\u021biilor. Cererile se completeaz\u0103 local, pe un computer, iar mai apoi sunt trimise prin portaluri c\u0103tre institu\u021bie. Nivelul al treilea este caracterizat de existen\u021ba unui poten\u021bial institu\u021bional, din punct de vedere strategic complex, \u00een care se reg\u0103sesc toate elementele din modelul multidimensional.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Organiza\u021bia \u0219i-a definit capabilit\u0103\u021bile \u0219i capacit\u0103\u021bile, precum \u0219i o strategie pentru a le valorifica concomitent cu dezvoltarea competen\u021belor \u0219i abilit\u0103\u021bilor. Institu\u021bia are capacitate mai ridicat\u0103 de a-\u0219i atrage colaboratori din ecosistem, iar implicarea acestora \u00een procesul de digitalizare cre\u0219te poten\u021bialul institu\u021biei de a-\u0219i valorifica capabilit\u0103\u021bile \u0219i capacit\u0103\u021bile atr\u0103g\u00e2nd resurse \u0219i know-how din ecosistem. Sistemele \u0219i instrumentele genereaz\u0103 date deschise care sunt reutilizate dezvolt\u00e2ndu-se \u0219i valorific\u00e2ndu-se astfel poten\u021bialul de digitalizare. Aplica\u021biile \u0219i sistemele dob\u00e2ndesc func\u021bionalit\u0103\u021bi noi, iar interac\u021biunea cu cet\u0103\u021benii devine par\u021bial digitalizat\u0103 \u00een mediul online. Pe acest nivel institu\u021bia se folose\u0219te exclusiv de mediul online, de capabilit\u0103\u021bile \u0219i capacit\u0103\u021bile interne pentru a digitaliza interac\u021biunea cu cet\u0103\u021benii. Datele deschise \u0219i func\u021bionalit\u0103\u021bile tehnice cresc capacitatea de integrare a solu\u021biilor deoarece sunt utilizate tehnologii cloud \u0219i API. \u00cen cadrul institu\u021biilor exist\u0103 proceduri care sunt digitalizate \u0219i se adopt\u0103 cele mai noi tehnologii pentru a digitaliza interac\u021biunea cu cet\u0103\u021benii sau pentru a opera\u021bionaliza mai bine procesele interne.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Cel de-al patrulea nivel al transform\u0103rii digitale presupune dob\u00e2ndirea \u0219i valorificarea unui poten\u021bial de digitalizare complex \u00een care sunt valorificate toate cele patru componente. Organiza\u021bia dob\u00e2nde\u0219te flexibilitate \u0219i adaptabilitate pe de-o parte pentru a-\u0219i calibra capabilit\u0103\u021bile \u0219i capacit\u0103\u021bile \u00eentr-o manier\u0103 dinamic\u0103 \u0219i proactiv\u0103, dar \u0219i pentru a dezvolta rapid \u0219i competen\u021bele \u0219i abilit\u0103\u021bile necesare \u00een procesul de digitalizare. Integrarea cu ecosistemul local sau regional confer\u0103 institu\u021biei noi capabilit\u0103\u021bi de co-creare \u0219i inovare, dar mai ales de atragere a resurselor \u0219i know-how-ului necesar pentru digitalizare. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 interac\u021biunea cu cet\u0103\u021beanul este deplin digitalizat\u0103, iar mediile \u0219i solu\u021biile digitale devin canalele care definesc experien\u021ba interac\u021biunii digi tale dintre prim\u0103rie \u0219i cet\u0103\u021beni. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 exist\u0103 un spa\u021biu virtual unic care intermediaz\u0103 interac\u021biunea cu cet\u0103\u021benii. Acest spa\u021biu ofer\u0103 \u00eentreaga experien\u021b\u0103 digital\u0103 pentru interac\u021biunea cu cet\u0103\u021benii. Pe de alt\u0103 parte, institu\u021bia dispune de \u00eentreaga infrastructur\u0103 digital\u0103 pentru ca administra\u021bia public\u0103 s\u0103 se adopte \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 principiile de eGuvernare. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103, organiza\u021bia este inteligent\u0103 din punct de vedere strategic dezvolt\u00e2ndu-\u0219i capabilit\u0103\u021bile, capacit\u0103\u021bile, competen\u021bele \u0219i abilit\u0103\u021bile necesare pentru a integra cele mai noi tehnologii \u0219i pentru a-\u0219i adapta politicile \u0219i regulile interne \u00eentr-o manier\u0103 agil\u0103 \u0219i flexibil\u0103.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    C\u00e2teva idei legate de valorificarea poten\u021bialului strategic al institu\u021biei pentru transformare digital\u0103<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    Structura institu\u021bional\u0103<\/span> <\/strong><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Efectul transformator al digitaliz\u0103rii nu ar fi posibil f\u0103r\u0103 un context institu\u021bional. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, digitalizarea are dou\u0103 valen\u021be deoarece trebuie s\u0103 existe un design specific al unei organiza\u021bii care s\u0103 implementeze un proces de digitalizare. \u00cen acela\u0219i timp digitalizarea are la r\u00e2ndul ei un efect asupra structurii institu\u021bionale. Designul organiza\u021bional se refer\u0103 la procesul de creare, monitorizare \u0219i modificare \u00een structurile, procesele \u0219i procedurile institu\u021bionale. Componentele cheie ale designului institu\u021bional care influen\u021beaz\u0103 implementarea \u0219i sustenabilitatea pe termen lung a procesului de transformare digital\u0103 sunt: structura institu\u021bional\u0103, cultura institu\u021bional\u0103 \u0219i elementele de control. Deoarece implementarea \u0219i sustenabilitatea demersului strategic transform\u0103 strategia \u00een ac\u021biune, de cele mai multe ori necesit\u0103 schimb\u0103ri ale contextului organiza\u021bional. Implementarea strategiei de digitalizare \u0219i sustenabilitatea ei pe termen lung poate fi un e\u0219ec dac\u0103 managementul institu\u021biei nu face schimb\u0103rile necesare prin alocarea resurselor \u0219i a distribu\u021biei responsabilit\u0103\u021bilor \u0219i puterii.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00cen procesul de digitalizare strategie urmeaz\u0103 structura institu\u021biei, iar dac\u0103 aceasta nu este una optim\u0103 digitaliz\u0103rii, rezultatul poate fi un e\u0219ec. Un inhibitor al procesului de digitalizare \u00een cadrul Prim\u0103riei Cluj \u2013Napoca, dar \u0219i al sustenabilit\u0103\u021bii solu\u021biei tehnice Antonia poate fi iner\u021bia institu\u021bional\u0103. Pentru a implementa \u0219i valorifica procesul de digitalizare structura institu\u021biei trebuie s\u0103 se compatibilizeze cu strategia. Iner\u021bia reprezint\u0103 rezisten\u021ba la schimbarea institu\u021biei. Iner\u021bia poate s\u0103 fie \u0219i o consecin\u021b\u0103 a succesului. Institu\u021biile care nu \u00ee\u0219i optimizeaz\u0103 structura organiza\u021bional\u0103 la situa\u021bia curent\u0103 \u0219i nu la posibile situa\u021bii viitoare nu au un comportament proactiv. Acest sistem iner\u021bial conduce la rigiditate \u0219i poate fi ineficient datorit\u0103 presiunii din interiorul \u0219i exteriorul institu\u021biei. \u00cen con-textul digitaliz\u0103rii, Prim\u0103ria Cluj \u2013Napoca ar fi oportun s\u0103 ia deciziile strategice necesare pentru a adapta mediul intern al organiza\u021biei la provoc\u0103rile pe care le aduc efectele disruptive ale procesului de transformare digital\u0103.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Un element de baz\u0103 al configura\u021biei institu\u021bionale, asupra c\u0103ruia persoanele de decizie din cadrul Prim\u0103riei Cluj \u2013Napoca trebuie s\u0103 acorde importan\u021b\u0103 este structura organiza\u021bional\u0103 a institu\u021biei. Aceast\u0103 structur\u0103 determin\u0103 modul \u00een care eforturile de munc\u0103 ale indivizilor \u0219i sistemelor digitale sunt orchestrate \u0219i modul \u00een care resursele sunt redistribuite. \u00cen mod particular, structura organiza\u021bional\u0103, define\u0219te modul \u00een care sarcinile sunt divizate \u0219i integrate, subliniaz\u0103 raporturile de subordonare \u00een cadrul ierarhiei institu\u021bionale, define\u0219te canalele de comunicare formale \u0219i informale \u0219i stabile\u0219te modul \u00een care departamentele, birourile \u0219i serviciile coordoneaz\u0103 eforturile individuale \u0219i comune. Consider\u0103m c\u0103 procesul de trans-formare digital\u0103 are un efect direct asupra urm\u0103toarelor patru componente principale ale structurii organiza\u021bionale: specializarea, formalizarea, centralizarea \u0219i ierarhia. Pe termen lung, pentru a asigura sustenabilitatea procesului de transformare digital\u0103, institu\u021bia trebuie s\u0103 acorde aten\u021bie dinamicii acestor patru elemente. Cultura institu\u021bional\u0103 Cultura organiza\u021bional\u0103 reprezint\u0103 a doua component\u0103 institu\u021bional\u0103 de care managementul institu\u021biei sau responsabilii procesului de transformare digital\u0103 ar trebui s\u0103 \u021bin\u0103 seama atunci c\u00e2nd au \u00een vedere digitalizarea proceselor interne, precum \u0219i digitalizarea rela\u021biei cu cet\u0103\u021benii \u0219i cu ceilal\u021bi stakeholderi.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Cultura organiza\u021bional\u0103 cuprinde valorile comune \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite la nivel institu\u021bional, normele \u0219i valorile. Sustenabilitatea procesului de transformare digital\u0103 pre-supune adoptarea de c\u0103tre angaja\u021bi \u0219i la nivel institu\u021bional a unor valori \u0219i norme care s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eencurajeze acest proces. Digitalizarea are un efect transformator, deci institu\u021bia trece printr-un amplu proces de schimbare, la fel \u0219i rela\u021bia cu cet\u0103\u021benii. \u00cen procesul de digitalizare institu\u021bional\u0103 \u0219i \u00een rela\u021bia cu cet\u0103\u021benii, cultura institu\u021bional\u0103 poate reprezenta un obstacol semnificativ. \u00cen timp ce unele institu\u021bii, servicii, birouri sau departamente accept\u0103 schimbarea mai u\u0219or unele au o rezisten\u021b\u0103 mare la procesul transformator, implicit la schim-bare. Transformarea digital\u0103 presupune crearea unei culturi organiza\u021bionale care s\u0103 \u00eencurajeze angaja\u021bii \u0219i cet\u0103\u021benii s\u0103 empatizeze cu schimb\u0103rile generate de tehnologie. O cultur\u0103 institu\u021bional\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 va \u00eencuraja deschiderea, incluziunea \u0219i colaborarea.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Pentru a facilita digitalizarea institu\u021bia trebuie s\u0103 dezvolte cultur\u0103 organiza\u021bional\u0103 centrat\u0103 pe angaja\u021bi \u0219i pe cet\u0103\u021beni bazat\u0103 pe \u00eenv\u0103\u021bare, mentorat \u0219i suport. \u00cenv\u0103\u021barea \u0219i suportul vor ajuta at\u00e2t angaja\u021bii c\u00e2t \u0219i cet\u0103\u021benii s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze mai u\u0219or schimbarea.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>


                                                                                                    \u00cenv\u0103\u021barea institu\u021bional\u0103 Transformarea digital\u0103 este un proces cu un profund impact \u00een context organiza\u021bional. Adaptarea la schimb\u0103rile generate de digitalizare se poate face prin \u00eenv\u0103\u021bare institu\u021bional\u0103. \u00cenv\u0103\u021barea institu\u021bional\u0103 presupune ca o institu\u021bie s\u0103 se adapteze la mediul schimb\u0103tor \u0219i s\u0103 utilizeze cuno\u0219tin\u021be pentru a se alinia la contextul generat de schimbare, \u00een cazul nostru transformarea digital\u0103. Prin urmare, \u00eenv\u0103\u021barea institu\u021bional\u0103 are un dublu rol.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>


                                                                                                    Din punct de vedere strategic, \u00een prezent, institu\u021biile cu scop \u0219i de utilitate public\u0103 sunt puse \u00een situa\u021bia de a livra valoare \u0219i utilitate c\u0103tre cet\u0103\u021beni \u00een medii extrem de dinamice. Factori economici, sociali, dar mai ales tehnologici sunt cei care genereaz\u0103 dinamica contextului \u00een care institu\u021biile \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea. Pentru a face fa\u021b\u0103 cu succes, institu\u021biile trebuie s\u0103 devin\u0103 mai pu\u021bin birocratice \u0219i mai mult flexibile. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103, pentru a asigura sustenabilitatea digitaliz\u0103rii pe termen lung, Prim\u0103ria Cluj \u2013 Napoca, trebuie s\u0103-\u0219i dezvolte acele capabilit\u0103\u021bi, capacit\u0103\u021bi \u0219i competen\u021be care s\u0103-i asigure flexibilitate strategic\u0103, care reprezint\u0103 abilitatea de a alege \u0219i implementa cu u\u0219urin\u021b\u0103 un demers strategic. Pentru a asigura flexibilitatea strategic\u0103, institu\u021bia trebuie s\u0103-\u0219i dez-volte o capabilitate cheie, \u0219i anume aceea de a deveni o institu\u021bie care \u00eenva\u021b\u0103. Pentru a asigura sustenabilitatea procesului de transformare digital\u0103, Prim\u0103ria Cluj \u2013 Napoca poate deveni o institu\u021bie care \u00eenva\u021b\u0103 ca rezultat al unui proces de creare, atragere \u0219i transfer de cuno\u0219tin\u021be \u0219i de modificare a comportamentului institu\u021bional pentru a reflecta noile cuno\u0219tin\u021be \u00eensu\u0219ite \u0219i asimilate. \u00cenv\u0103\u021barea institu\u021bional\u0103 este o component\u0103 critic\u0103 a func\u021bion\u0103rii unei organiza\u021bii \u00eentr-un mediu dinamic \u0219i schimb\u0103tor. Dup\u0103 cum argumentam \u00een pasajele anterioare, digitalizarea genereaz\u0103 schimb\u0103ri profunde, iar \u00eenv\u0103\u021barea este o capabilitate cheie. \u00cenv\u0103\u021barea institu\u021bional\u0103 se poate reg\u0103si \u00een urm\u0103toarele tipuri de ac\u021biuni: rezolvarea sistematic\u0103 a problemelor; experimenta-rea unor noi abord\u0103ri; \u00eenv\u0103\u021barea din propriile experien\u021be \u0219i din rezultatele experien\u021belor din trecut, precum \u0219i din experien\u021bele altor institu\u021bii; transferul rapid \u0219i eficient de cuno\u0219tin\u021be \u0219i cunoa\u0219tere din afara \u0219i \u00een interiorul institu\u021biei. Din perspectiva sustenabilit\u0103\u021bii, pentru ob\u021binerea unei maturit\u0103\u021bi digitale \u00eenv\u0103\u021barea institu\u021bional\u0103 are urm\u0103toarele nivele:<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    1. Primul nivel este cel al competen\u021belor \u0219i abilit\u0103\u021bilor pe care le au angaja\u021bii institu\u021biei.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    2. Cel de-al doilea nivel al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii institu\u021bionale este cel specific competen\u021belor \u0219i abilit\u0103\u021bilor tehnice ale cet\u0103\u021benilor.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    3. \u00cenv\u0103\u021barea institu\u021bional\u0103 presupune \u0219i adaptarea la sisteme noi de management \u0219i conducere a institu\u021biei.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    4. Modelul Multidimensional de Transformare Digital\u0103 presupune conectarea cu ecosistemul institu\u021biei \u0219i transferul de know-how spre acesta, dar mai ales din-spre acesta.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    5. Adaptarea constant\u0103 a institu\u021biei la schimb\u0103rile generate de noile trenduri tehnologice se face tot prin intermediul procesului de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Capabilitatea cheie a institu\u021biei pentru a asigura sustenabilitatea din aceast\u0103 perspectiv\u0103 este inteligen\u021ba strategic\u0103. \u00cen\u021belegerea principalelor tendin\u021be tehnice, sociale \u0219i economice, mai ales cele specifice economiei digitale va oferi institu\u021biei claritate, siguran\u021b\u0103 \u0219i proactivitate \u00een cre\u0219terea ratei de adop\u021bie a solu\u021biilor digitale care definesc func\u021bionarul public virtual Antonia.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    6. Poten\u021bialul institu\u021biei de a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 inoveze \u0219i s\u0103 co-creeze al\u0103turi de cet\u0103\u021beni \u0219i al\u021bi stakeholderi relevan\u021bi din cadrul ecosistemului regional.<\/p>


                                                                                                    Agilitatea institu\u021bional\u0103<\/strong><\/span><\/p>


                                                                                                    Pentru a asigura implementarea strategiei de transformare digital\u0103 \u0219i pentru a atinge obiectivele strategice, institu\u021bia poate s\u0103-\u0219i dezvolte capabilit\u0103\u021bi prin intermediul c\u0103rora s\u0103 devin\u0103 agil\u0103. Agili-tatea va oferi contextul prin care deciziile institu\u021bionale s\u0103 fie opera\u021bionalizate rapid \u0219i eficient, dar mai ales eficace. Agilitatea institu\u021bional\u0103 reprezint\u0103 o precondi\u021bie pentru ca transformarea digital\u0103 s\u0103 genereze efecte pozitive \u00een administra\u021bia public\u0103 deoarece conduce la decizii \u0219i ac\u021biuni predictibile, proactive, flexibilitate institu\u021bional\u0103 \u0219i un grad mare de autonomie. Agilitatea institu\u021bional\u0103 va cre\u0219te capacitatea institu\u021biei publice de a implementa proiecte de transformare digital\u0103 \u0219i de a coordona eficient priorit\u0103\u021bi strategice. Transformarea digital\u0103 fundamentat\u0103 pe agilitate institu\u021bional\u0103 poate cre\u0219te impactul pe care-l are administra\u021bia public\u0103 \u00een comunitatea pe care o deserve\u0219te \u0219i implicit poate cre\u0219te valoarea pentru stakeholderii institu\u021biei. Alte efecte pe care le genereaz\u0103 agilitatea se pot reg\u0103si \u00een cre\u0219terea calit\u0103\u021bii serviciilor publice, sc\u0103derea costurilor ocazionate de furnizarea acestora, precum \u0219i cre\u0219terea vitezei r\u0103spunsului pe care-l d\u0103 administra\u021bia public\u0103 la contextul schimb\u0103tor generat de diver\u0219i factori de contingen\u021b\u0103.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Managementul schimb\u0103rii \u0219i transform\u0103rii Transformarea digital\u0103 face parte dintr-un proces mai amplu de schimbare institu\u021bional\u0103. O institu\u021bie public\u0103 responsabil\u0103, care \u00ee\u0219i propune implementarea strategiei de transformare digital\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 managementul acestui proces din perspectiv\u0103 organiza\u021bional\u0103. Schimbarea \u0219i transformarea ca procese presupun desf\u0103\u0219urarea unor etape, mai ales dac\u0103 strategia de transformare digital\u0103 vizeaz\u0103 \u0219i institu\u021bia public\u0103. Astfel, un model de schimbare \u0219i transformare va urm\u0103ri at\u00e2t coeren\u021ba \u0219i leadership-ul procesului, efectele gene -rate, dar mai ales modul \u00een care institu\u021bia poate genera o valoare nou\u0103 pentru comunitate \u0219i stakeholderi prin noul model opera\u021bional bazat pe instrumente digitale.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    ANEXA 4<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Starea de fapt: Economia local\u0103<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    Cluj-Napoca – Knowledge Based Economy (KBE – economie bazat\u0103 pe cunoa\u0219tere)<\/span><\/strong><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca identific\u0103 inova\u021bia, universitatea \u0219i participarea drept factori strategici cheie ai dezvolt\u0103rii municipiului, iar sursele de avantaj competitiv ale economiei locale sunt: o structur\u0103 diversificat\u0103 cu un poten\u021bial de clusterizare ridicat \u00een multiple domenii \u0219i performan\u021b\u0103 \u00een IT \u0219i servicii financiare.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00cen acest context, analiza profilului \u0219i a performan\u021belor economiei locale arat\u0103 poten\u021bialul excelent de dezvoltare a unei economii bazate pe cunoa\u0219tere (Knowledge-based economy \/ KBE), de tip ICC (Inovativ, Creativ, Competitiv).\u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Pentru o imagine de ansamblu asupra efectelor evolu\u021biilor sectoarelor asociate economiei bazate pe cunoa\u0219tere am utilizat surse de documentare multiple. Una dintre ele o reprezint\u0103 datele oficiale referitoare la activit\u0103\u021bile economice private, celelalte surse fiind \u201dStudiul Pie\u021bei de IT \u00een Cluj, realizat \u00een anul 2017 de ARIES Transilvania\u201d \u0219i raportul de cercetare cu privire la dezvoltarea economiei locale \u201dEconomia Clujului. Municipiul Cluj-Napoca \u0219i Zona Metropolitan\u0103 Cluj\u201d f\u0103cut public \u00een 2020 de Centrul Interdisciplinar pentru \u0218tiin\u021ba Datelor Universitatea Babe\u0219-Bolyai.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    O agregare a rezultatelor financiare ale firmelor rezidente active \u00een activit\u0103\u021bile \u0219i domeniile specifice KBE (utiliz\u00e2nd metodologia Eurostat referitoare la Industria high-tech si serviciile knowledge-intensive \u2013 \u201eHigh technology aggregation by NACE Rev. 2\u201d), raportat la structura \u0219i evolu\u021biile generale ale economiei locale, arat\u0103 o cifr\u0103 de afaceri de aproximativ 2,7 mld euro (12,6 miliarde lei), la nivelul anului 2018 (ultimul cu date definitive disponibile la nivel agregat, ONRC), adic\u0103 un sfert din cifra de afaceri total\u0103 a economiei locale.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Totodat\u0103, 33% din totalul firmelor \u0219i 34% din totalul angaja\u021bilor din mediul privat activeaz\u0103 \u00een KBE, iar firmele active \u00een acest tip de economie genereaz\u0103 aproape jum\u0103tate din totalul profiturilor economiei locale.\u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Evolu\u021bii \u00een Knowledge\u2013based economy (2011-2018):\u00a0<\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – o cre\u0219tere a cifrei de afaceri de 2,7 ori;<\/p>

                                                                                                    – cre\u0219tere cu 70% a num\u0103rului de angaja\u021bi;<\/p>

                                                                                                    – cre\u0219tere de 4,5 ori a profiturilor;<\/p>

                                                                                                    – cre\u0219terea num\u0103rului de firme cu 45%.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Modific\u0103ri structurale \u00een economie local\u0103 (2011-2018):<\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – \u00een structura economiei locale, cifra de afaceri a KBE cre\u0219te de la 16% la 25%din total;<\/p>

                                                                                                    – ponderea num\u0103rului de angaja\u021bi cre\u0219te de la un sfert la peste o treime;<\/p>

                                                                                                    – profitul net cre\u0219te de la o treime la peste 50%.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Rata de cre\u0219tere – KBE vs. economie lo-cale \u00een ansamblu (2018 vs 2011):<\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – Cifra de afaceri: +168% KBE vs. +66%total economie local\u0103;<\/p>

                                                                                                    – Angaja\u021bi: +72% KBE vs. +22% total economie local\u0103;<\/p>

                                                                                                    – Profituri +350% KBE vs. +188% total economie local\u0103.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Economia bazat\u0103 pe cunoa\u0219tere este \u00een momentul actual principalul motor de cre\u0219tere al economiei locale, asigur\u00e2nd 40% din cre\u0219terea cifrei de afaceri a\u00a0firmelor rezidente, 80% din cre\u0219terea num\u0103rului de angaja\u021bi, aproape 60% din cre\u0219terea profiturilor firmelor \u0219i peste 45% din cre\u0219terea num\u0103rului de firme.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Pia\u021ba clujean\u0103 de IT –\u00a0 sursa: Studiul Pie\u021bei de IT \u00een Cluj, realizat de ARIES Transilvania, noiembrie 2017<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Companii<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Pe pia\u021ba clujean\u0103 de IT activau \u00een 2016 circa 1.235 companii, 8,6% din totalul companiilor existente la nivel na\u021bional. Rata de cre\u0219tere relativ\u0103 anual\u0103 a evoluat pe un trend ascendent, ajung\u00e2nd de la 8%-10%, \u00een perioada 2011-2013, la 11%-15%, \u00een 2015-2016.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00cen perioada 2011-2016 are loc o cre\u0219tere a num\u0103rului companiilor care activeaz\u0103 \u00een domeniul realiz\u0103rii de soft la comand\u0103 (cod CAEN 6201), ponderea acestora (\u00een total sector) variind de la 48%, \u00een 2011, la 63%, \u00een 2016. Ponderea start-up-urilor \u00een totalul num\u0103rului companiilor a crescut de la 18,3%, \u00een 2011, la 29,4%, \u00een 2016.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Activitatea companiilor din IT este caracterizat\u0103 de o concentrare a activit\u0103\u021bii \u00een companii mari \u0219i companii f\u0103r\u0103 angaja\u021bi. Se observ\u0103 \u00een timp o redu -cere a ponderii companiilor cu 1-4 angaja\u021bi \u0219i a celor cu 5-9 angaja\u021bi, con-comitent cu cre\u0219terea ponderii companiilor f\u0103r\u0103 angaja\u021bi (valoarea dubl\u00e2ndu-se), dar \u0219i a ponderii companiilor mari, cu peste 249 angaja\u021bi. O analiz\u0103 a distribu\u021biei angaja\u021bilor \u00een func\u021bie de m\u0103rimea companiilor, arat\u0103 c\u0103, practic, companiile mari, de peste 249 angaja\u021bi, au \u00eenceput din 2011 s\u0103 concentreze resursele umane, cresc\u00e2nd de la 18,7%, \u00een 2011, la aproape 45%, \u00een 2016.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    O analiz\u0103 a cifrei de afaceri agregat\u0103 la\u00a0nivelul fiec\u0103rei categorii de companii, arat\u0103 c\u0103 ponderea companiilor mari cre\u0219te cu peste 16 puncte procentuale \u00een 6 ani. Practic, 80% din cifra de afaceri a Clujului \u00een IT provine de la companiile mari.\u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Capacitatea de business dezvoltat\u0103 de companiile de IT este reliefat\u0103 \u0219i de dublarea cifrei totale de afaceri \u00een 6 ani.\u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Angaja\u021bi<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Num\u0103rul de angaja\u021bi \u00een IT era 14.036 \u00een 2016, \u00een municipiul Cluj-Napoca, num\u0103r care a crescut continuu, \u00een perioada 2011-2016. La nivelul anului 2016, la cei aproximativ 14.000 de angaja\u021bi se mai adaug\u0103 circa 6.500 colaboratori \u00een regim de PFA sau micro\u00eentreprindere. Rata medie anual\u0103 de noi salaria\u021bi a fost \u00een perioada studiat\u0103 de circa 20%.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Ponderea IT-i\u0219tilor \u00een totalul salaria\u021bilor din Cluj-Napoca este de 8,7%. Practic, unul din 11 salaria\u021bi clujeni lucreaz\u0103 \u00een IT. Comparativ, \u00een Bucure\u0219ti ponderea IT-i\u0219tilor era 5,7%, \u00een Ia\u0219i 4,5% iar \u00een Timi\u0219oara 4,2%. De men\u021bionat c\u0103 aceste cifre nu includ activit\u0103\u021bi de tip PFA\/micro\u00eentreprinderi (form\u0103 specific\u0103 de desf\u0103\u0219urare a activit\u0103\u021bii individuale \u00een sector).<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Analiza din punctul de vedere al distribu\u021biei num\u0103rului de angaja\u021bi \u00een sub-domeniile de activitate aferente industriei de IT indic\u0103 (asemeni distribu\u021biei num\u0103rului de companii) o concentrare a salaria\u021bilor \u00een subdomeniul cel mai bine reprezentat – producerea de software la comand\u0103 (cod CAEN 6201). Practic, peste 80% dintre angaja\u021bii clujeni din sector activeaz\u0103 \u00een companii care produc software. Cea mai mare sc\u0103dere a num\u0103rului de angaja\u021bi apare \u00een sub-domeniul 5829 – Activit\u0103\u021bi de editare a altor produse software, unde ponderea angaja\u021bilor aproape se \u00eenjum\u0103t\u0103\u021be\u0219te \u00een perioada 2011-2016.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Concluzii ale studiului<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Cluj-Napoca reprezint\u0103 tocmai exponentul principal al dinamismului pie\u021bei IT din Rom\u00e2nia. Evolu\u00e2nd o perioad\u0103 \u00een ritmul celorlalte hub-uri secundare de dezvoltare a sectorului informatic (Ia\u0219i, Timi\u0219oara), Cluj-Napoca a reu\u0219it s\u0103 decoleze \u0219i s\u0103 c\u00e2\u0219tige \u201c \u00een\u0103l\u021bime\u201d \u00een ultimii ani, ajung\u00e2nd la o amplitudine care \u00eei permite s\u0103 se considere principalul pol de business IT, dup\u0103 Bucure\u0219ti.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Economia Clujului.<\/strong> <\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Municipiul Cluj-Napoca \u0219i Zona Metropolitan\u0103 Cluj – Raport de cercetare – dezvoltarea economiei locale \u00een deceniul 2008-2018<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Centrul Interdisciplinar pentru \u0218tiin\u021ba Datelor, Universitatea Babe\u0219-Bolyai, 2020.<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Municipiul este identificat drept unul dintre hub-urile Central \u0219i Est Europene care a beneficiat de pe urma noilor forme de globalizare prin externalizarea opera\u021biunilor. \u00cen mod particular, Cluj-Napoca exceleaz\u0103 \u00een patru domenii transna\u021bionale: tehnologia informa\u021biei & comunica\u021bii, servicii de suport pentru afaceri, inginerie & cercetare & dezvoltare, precum \u0219i servicii financiare.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    M\u0103rimea economiei la nivel european<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Studiul men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 \u00een 2018, Cluj-Napoca a fost unul dintre cele 50 cele mai dezvoltate ora\u0219e din Uniunea European\u0103 \u00een grupa de PIB\/loc. 19.000 \u201327.000 la Paritatea Puterii de Cump\u0103rare, ora\u0219e care au demonstrat la nivel european un angajament credibil pentru promovarea cunoa\u0219terii, culturii \u0219i a creativit\u0103\u021bii, plas\u00e2nd Cluj-Napoca pe pozi\u021bia a 16-a ca m\u0103rime a economiei bazat\u0103 pe cunoa\u0219tere \u0219i creativitate.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Structura economic\u0103 sectorial\u0103<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Analiza structurii economice arat\u0103 c\u0103 din totalul salaria\u021bilor municipiului, 53,7%lucreaz\u0103 \u00een sectorul de servicii. Sub-sectoarele dominante \u00een mediul privat sunt cele conectate la fluxurile globale de externalizare (outsourcing & offshoring):\u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    – Tehnologia informa\u021biei & Comunica\u021bii (Information and Communication Tech-nology),<\/p>

                                                                                                    – Servicii de Suport pentru Afaceri (Busi-ness Process Outsourcing, Shared Service Centers, Call Centers)<\/p>

                                                                                                    – Inginerie, Cercetare & Dezvoltare.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00cen doar 10 ani num\u0103rul salaria\u021bilor din toate aceste domenii a crescut de patru ori, cre\u0219terea cea mai accentuat\u0103 a avut loc \u00een sectorul tehnologia informa\u021biei cu 22600 de angaja\u021bi \u00een 2018.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Studiul men\u021bioneaz\u0103 faptul c\u0103 \u00een Cluj-Napoca, Ia\u0219i \u0219i Timi\u0219oara cel pu\u021bin unul din trei salaria\u021bi este specialist, Cluj-Napoca concentr\u00e2nd cei mai mul\u021bi ma -nageri \u0219i speciali\u0219ti dup\u0103 Bucure\u0219ti. Cea mai mare propor\u021bie a speciali\u0219tilor din Cluj-Napoca lucreaz\u0103 \u00een sectoarele de ex-ternalizare (outsourcing & offshoring).<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Economia bazat\u0103 pe cunoa\u0219tere (Indicele de creativitate \u00een Europa, 2018, Eurostat)<\/strong><\/span><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Scorul global al municipiului pe economie creativ\u0103 este de 19,8, care \u00eel pozi\u021bioneaz\u0103 pe locul 16 din cele 50 de ora\u0219e europene analizate (\u00een aceea\u0219i grup\u0103 de PIB). Cluj-Napoca urmeaz\u0103 \u00een clasament imediat dup\u0103 Atena \u0219i Liverpool, \u0219i este urmat de Limoges \u0219i Katowice. Ora\u0219e ca Birmingham sau Valencia se pozi\u021bioneaz\u0103 cu mult \u00een urma municipiului ca performan\u021b\u0103 global\u0103. Scorul se datoreaz\u0103, \u00een mare parte, dimensiunii care evalueaz\u0103 locurile de munc\u0103 nou create \u00een sectorul creativ (s-au creat \u00een medie 76,1 noi locuri de munc\u0103 \u00een \u00eentreprinderi noi de art\u0103, cultur\u0103 \u0219i divertisment, 111,4 \u00een firme noi de media \u0219i comunica\u021bii \u0219i 207,7 \u00een firme noi din alte sectoare creative). O performan\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103 a municipiului se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een cazul componentei de proprietate intelectual\u0103 \u0219i inovare, datorat\u0103 specificului pie\u021bei locale, care, mai ales pe partea de servicii \u00een IT \u0219i inovare, este caracterizat\u0103 de externalizare. Din aceast\u0103 cauz\u0103, produsele finale ale activit\u0103\u021bilor de cercetare, dezvoltare, inovare nu sunt \u00eenregistrate local, ci la firma mam\u0103 care \u00ee\u0219i are sediul \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103.<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Comer\u021b exterior<\/span><\/strong><\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    \u00cen ciuda faptului c\u0103 concentreaz\u0103 doar 17% din veniturile private din Rom\u00e2nia \u00een sectorul tehnologiei informa\u021biei, Cluj-Napoca genereaz\u0103 peste 80% din exporturile Rom\u00e2niei din acest domeniu (Pierre Audoin Consultants 2019). Cea mai mare parte din exporturi sunt produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mic\u0103, 70% din exporturile din ora\u0219ul Cluj-Napoca sunt componente de software externalizate (outsourcing). Doar 30% sunt produse locale sau produse complexe cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare (ITech Transilvania Cluster 2016).<\/p>

                                                                                                    \u00a0<\/p>

                                                                                                    Din toate ora\u0219ele Rom\u00e2niei, \u00een Cluj-Napoca domeniul tehnologiei informa\u021biei este de departe cel mai puternic interna\u021bionalizat, cuplat la circuitele de capital global, angaja\u021bii din acest domeniu fiind puternic mobili \u0219i \u00een contact continuu cu marile centre europene \u0219i americane de produc\u021bie de software.<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    ANEXA 5<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Proiecte de digitalizare existente<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t
                                                                                                    <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    ANEXA 6<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t

                                                                                                    Proiecte de digitalizare viitoare<\/h2>\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t

                                                                                                    Pe l\u00e2ng\u0103 proiectele prezentate mai sus, exist\u0103 o list\u0103 lung\u0103 de idei de proiecte care se afl\u0103 \u00een diferite stadii de conceptualizare. Mai jos ave\u021bi o selec\u021bie a acestora, cu men\u021biunea c\u0103 lista de proiecte opera\u021bionale va fi \u00eentr-o continu\u0103 actualizare (prin intermediul portofoliului flexibil de proiecte, a conferin\u021belor anuale \u0219i a altor mecanisme de adaptare la schimb\u0103rile din comunitate).<\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t
                                                                                                    \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                                                                                                    Descarc\u0103 strategia \u00een format PDF aici Transformare digital\u0103 Principii strategice Priorit\u0103\u021bi strategice Context strategic Priorit\u0103\u021bile CE 2019-2024 Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 Contextul na\u021bional Situa\u021bia \u00een Cluj-Napoca Scenarii strategice Concept central Viziune Factori strategici cheie Smart living\/ Integrarea tehnologiilor digitale \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii Digital…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/fspac.ubbcluj.ro\/digitalcluj\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21311"}],"collection":[{"href":"https:\/\/fspac.ubbcluj.ro\/digitalcluj\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/fspac.ubbcluj.ro\/digitalcluj\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fspac.ubbcluj.ro\/digitalcluj\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/fspac.ubbcluj.ro\/digitalcluj\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21311"}],"version-history":[{"count":94,"href":"https:\/\/fspac.ubbcluj.ro\/digitalcluj\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21311\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22757,"href":"https:\/\/fspac.ubbcluj.ro\/digitalcluj\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/21311\/revisions\/22757"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/fspac.ubbcluj.ro\/digitalcluj\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21311"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}